Titlu: Ochi
pentru ochi
Autor: M.J.
Arlidge
Editura:
TREI
Titlu
original: Eye for An Eye (2023)
Traducere
de Alexandra Fusoi
Anul
apariției: 2024
Număr
pagini: 592
Media pe
Goodreads: 4,11 (din 6.763 note)
Nu vei uita niciodată seara în care scumpul tău copil nu a
mai ajuns acasă. Când a plecat să se joace cu niște amici și nu s-a mai întors.
Ai stat toată noaptea treaz, numărând minutele și secundele și așteptând o
bătaie în ușă, un nenorocit de semn care să-ți confirme faptul că băiețelul tău
e în siguranță. Dar nimic... Orele au trecut, iar în cele din urmă, după ce
ți-ai pierdut orice speranță, și-a făcut apariția și poliția, care ți-a dat cumplita
veste că odorul tău, sufletul tău, e mort. Cineva, vei afla în curând de la
știri cine, l-a răpit de pe stradă, l-a abuzat sexual, și apoi l-a ucis,
abandonându-i trupul mutilat în pădure. Dar degeaba vei afla cine e agresorul,
fiindcă, dacă nu va primi o sentință pe viață, autoritățile îl vor elibera și
îi vor oferi o identitate nouă, sigură, departe de-aici. O locuință nouă,
într-un oraș nou, un job, ce mai... o viață nouă, nepătată. Dar ce ai face dacă
informațiile respective ar ajunge la tine? Numele și locul în care trăiește în
prezent? Ți-ai face dreptate cu mâna ta? Sau te-ai lupta în continuare cu
durerea, știind că ucigașul fiului tău a primit o a doua șansă?
„În momentul de față, în Marea Britanie există nouă
infractori condamnați care au primit din partea justiției dreptul la anonimat
pentru tot restul vieții și cărora li s-au oferit nume și vieți noi după ce au
fost eliberați din închisoare. Crimele pe care le-au comis erau atât de
cunoscute, atât de larg mediatizate, încât amenințarea unor atacuri din partea
justițiarilor în comunitate a fost considerată reală. Din acest motiv,
tribunalele au luat măsura neobișnuită de a le acorda dreptul la anonimat
pentru tot restul vieții, protejându-i astfel de vătămări și oferindu-le o a
doua șansă, sub controlul Serviciului de Probațiune” (din Nota autorului).
Dar ce s-ar întâmpla dacă numele și adresele noi ale criminalilor
le-ar fi comunicate părinților, fiilor sau fraților victimelor? Ei bine, Mark
Willis a aflat-o pe propria piele, după ce a fost vânat, în timp ce se întorcea
de la job, de trei bărbați înarmați cu răngi și cu chipurile acoperite de măști
de porci. Și poliția bănuiește că cei trei indivizi ar fi chiar fiii bătrânei
pe care a violat-o și lovit-o, și care a decedat ulterior din cauza rănilor. Așadar,
cine urmează? Poate „Russell”, bărbatul care s-a îndrăgostit nebunește de Amber...
Sau „Emily”, mama divorțată care încearcă să aibă grijă de fiul ei adolescent...
Sau, de ce nu, „Jack”, tânărul de 19 ani care și-a găsit de curând un nou job
și o nouă locuință... Nu știm cine, dar știm sigur că în interiorul Serviciului de
Probațiune se află un sabotor, un răzbunător care și-a pus în mișcare trupele
de justițiari.
Standalone-ul lui M.J. Arlidge conține un număr considerabil
de personaje, (extrapolând) cam câte apar în două volume din seria „Helen
Grace”. Îi avem în prim plan pe ucigașii nemiloși care au reușit să-și refacă
viața, stând ascunși la vedere, dar care acum sunt vânați unul câte unul, de
rudele victimelor sau de membrii forumului Justiția nu doarme niciodată.
În plan secund, îl avem pe Mike
Bumham, tatăl Jessicăi, fetița în scaun cu rotile care a fost ucisă cu pietre
de două puștoaice. Și bineînțeles că vinovatele au scăpat basma-curată. Însă,
dacă autoritățile nu au reușit să le pedepsească, cineva tot trebuie s-o facă, iar
acel cineva poate că e el, un om care a ajuns la capătul puterilor, orb la șansele
de reconciliere cu sine pe care universul încă i le oferă. Și în centrul
evenimentelor o avem pe Olivia Campbell, consilierul de probațiune care se
ocupă de situația lui Jack, o femeie ambițioasă, curajoasă, dar ghinionistă, fiindcă
a rămas însărcinată după o noapte de amor cu colegul ei însurat.
Capitol
cu capitol, alături de inspectorul Chandra Dabral, îi luăm la rând
pe membrii Serviciului de Probațiune, încercând să descoperim cine a trimis
mesajele cu datele ucigașilor, de pe un Samsung Galaxy acum închis. Suspecții
apar imediat, doar că dispar la fel de repede, fiecare având câte un alibi
valabil. În paralel, identitățile ucigașilor sunt deconspirate în continuare,
numărul de justițiari crescând de la o zi la alta. De la nume se ajunge la
adresă, cât ai clipi apare și o poză recentă cu fostul delicvent, anonimatul
fiind demolat cărămidă cu cărămidă. Astfel, rolurile se inversează, personajele
negative devin, într-o oarecare măsură, pozitive, iar cei răniți absorb atâta
întuneric și furie încât se transformă în niște monștri, ale căror gesturi
oribile sunt primite cu urale de gloată. Deși romanul redă destul de fidel atmosfera
din seria „Helen Grace”, personajele nu sunt conturate până la capăt, lipsindu-le
profunzimea. Până și Olivia Campbell e descrisă oarecum de la distanță,
detaliile extrem de personale fiind introduse, firește, pe parcurs. Premisa e
provocatoare, pur și simplu te scoate din zona de confort. Cititorul ajunge un
avocat al diavolului, dar și un părtaș la suferința celor îndoliați. Și,
dincolo de subiect și de acțiunea trepidantă, rămâne încă întrebarea: Crezi că
un ucigaș cu sânge rece, copil sau adult, agresor sexual sau piroman, se poate
schimba cu adevărat pentru a fi reintegrat în societate?
Un proiect:
Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui M.J. Arlidge:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu