Titlu:
Orașul în flăcări
Serie:
Danny Ryan (#1)
Autor: Don
Winslow
Editura:
CRIME SCENE PRESS
Titlu original:
City on Fire (2021)
Traducere
de Alexandra Florescu și Iulia Anania
Anul
apariției: 2023
Număr
pagini: 352
Media pe
Goodreads: 4,10 (din 21.201 note)
Scriitura lui Don Winslow e ca respirația unui muribund, lentă la început,
echilibrată, dornică de și mai mult aer proaspăt, intensificându-se de la o
pagină la alta și transformându-se într-un efort disperat de salvare, într-o
ultimă încercare de a aduce oxigen în
plămâni. „Orașul în flăcări” ne prezintă o lume aflată pe marginea prăpastiei, pe
cât de violentă, pe atât de vulnerabilă, unde o singură scânteie (mă rog,
femeie) poate arunca totul în aer. Minciuni și șantaj, tâlhării și escrocherii,
șefi de bande și ucigași profesioniști, prostituție, arme, droguri, bani
murdari și însângerați – toate acestea guvernate de două sindicate ale crimei,
ale căror tentacule lipicioase se întind de la bordelurile infecte din Dogtown,
până la sălile de judecată, de la găinarii de rând, până la agenții FBI.
Justiția e o glumă proastă, puterea e în mâinile bandelor, Dumnezeu e prezent
doar la spovedania de sâmbătă și împărtășania de duminică, dar onoarea e
onoare, ochi pentru ochi, cum s-ar spune, așa că cineva trebuie să facă, la
urma urmelor, dreptate.
Când a văzut-o cum iese din apă, asemenea unei zeițe cu trup
diafan, Danny Ryan a știut că femeia va aduce probleme. Era perfectă, dar o
perfecțiune la care ar fi atentat fiecare dintre ei, până și Terri, soția lui,
a privit-o cu fascinație. Însă nu a durat prea mult până când s-a băgat pe
felie Paulie, fratele lui Peter Moretti. Invidios din fire și obișnuit ca femeile
să-i cadă la picioare, Liam Murphy nu a stat pe gânduri și „s-a apropiat” de Pam.
Așa că italienii au decis că e cazul să-i aplice o lecție, un avertisment care
aproape că l-a costat viața. Dar a meritat, pentru că Pam e acum a lui. De
parcă echilibrul dintre irlandezi și italieni nu era oricum destul de fragil, acum
fiecare-și face dreptate cu mâna lui, și e doar o chestiune de zile până când
va începe, iarăși, după o perioadă lungă de pace, războiul.
Danny Ryan, și nu Pat Murphy, ar fi
trebuit să-i conducă pe irlandezi. Bine, asta dacă tatăl lui nu și-ar fi înecat
zilele în alcool, din clipa în care Madeleine l-a părăsit. În lipsa unui
lider capabil, locul i-a fost luat de John Murphy. Și chiar dacă nu și-a dorit
niciodată să aibă puterea în propriile mâini, omul nostru dă dovadă de un curaj
și o inteligență ieșite din comun, dorindu-și să intre în joc doar ca să pună
capăt conflictelor. Însă vărsarea de sânge cere la rândul ei vărsare de sânge, italienii
sunt duri și nu dau înapoi, ba chiar și-au trimis „pe front” cei mai buni
oameni ca să facă curățenie, astfel încât irlandezii sunt nevoiți să riposteze,
chiar dacă sunt depășiți numeric. Tensiunea escaladează repede, armele albe și
de foc sunt înlocuite cu explozibili și forță brută, soldat sau civil, nimeni
nu mai e în siguranță pe străzile astea. Legile nescrise au fost încălcate, cadavrele
se înmulțesc de la o zi la alta, bordelurile și magazinele de bijuterii sunt
jefuite, și, totuși, banii par să se evaporeze sub ochii celor care, deja, își simt
înfrângerea.
Deși acțiunea are loc în 1986 și 1987,
corectitudinea politică își face loc în poveste, personajele marginalizate
având voci distincte, alegând să-și apere, elegant, originea și punctele de
vedere. Persoanele de culoare apar, evident, ca „negri”, trebuie să respectăm
realitatea istorico-lingvistică, dar sunt băieți buni, pe cât de diferiți, pe
atât de umani, simpatici, îndârjiți și de cuvânt. La rândul lor, homosexualii
și lesbienele sunt condamnați de cruda societate, împinși în cotloanele cele
mai întunecate ale New England-ului, în cluburile selecte create de ei și tot pentru
ei. Jigniți, hăituiți și bătuți, gay-ii sunt nevoiți să se camufleze printre
heterosexuali. Dar ce se întâmplă atunci când banda descoperă că ucigașul lor
profesionist are o slăbiciune pentru bărbați? Scapi de el, ca să speli rușinea
familiei, sau alegi să-ți astupi urechile la bârfele și răutățile gratuite ale
prietenilor și, mai ales, dușmanilor?
Cartea asta are o groază de personaje
secundare și episodice, schițate impecabil de mâna unui maestru într-ale scrisului. Winslow
reușește prin fraze scurte să-și descrie caracterele, să le confere o istorie
și un scop. Poate că Danny Ryan nu e anti-eroul model, nici el nu se vede drept
banditul șef al irlandezilor, însă apariția lui Pam și crimele ce o preced îl forțează să scoată capul din
vizuină și să dovedească că este bărbat, că e în stare să ucidă. Războiul e, de
fapt, mecanismul prin care protagonistul se inițiază, câștigând uneori pe câmpul
de luptă, și deseori pierzând pe plan personal. Acestea fiind spuse, mă retrag
și vă las pe voi să descoperiți care dintre cele două tabere va ieși
victorioasă, aheii sau troienii, pardon, irlandezii sau italienii.
Un proiect:
Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, luna aceasta, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui Don Winslow:
