ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »
Se afișează postările cu eticheta Englezul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Englezul. Afișați toate postările

luni, 18 noiembrie 2024

Recenziile lui Gică 199 - Renașterea de David Gilman (CRIME CLUB)


Titlu: Renașterea

Serie: Englezul (#3)

Autor: David Gilman

Editura: LEBĂDA NEAGRĂ 

Titlu original: The Resurection (2023)

Traducere de Bogdan Piticariu

Anul apariției: 2024

Număr pagini: 472

Media pe Goodreads: 4,34 (din 488 note)

 

            Dan Raglan e omul pe care-l vrei prin preajmă atunci când situația devine critică. Plin de mușchi, cu o minte ageră, analitică, cu un ochi pe prieteni și cu celălalt pe potențialii dușmani, atent la schimbările din decor, un camarad de arme devotat și un  agent care bagă spaima-n oasele mercenarilor și asasinilor. Englezul e, de asemenea, și arma secretă a MI6, chiar dacă s-a retras din activitate și duce un trai liniștit într-un sat uitat de lume, alături de foștii soldați din Legiunea Străină. Și atunci când serviciul de securitate externă al Marii Britanii detectează un pericol iminent la orizont, șefii apelează la Raglan, care nu a dat greș până acum în nicio misiune. Știe cum să se camufleze, să-i atragă pe ceilalți de partea lui, să le fie alături în ultimele clipe și să le ducă povestea mai departe, dar și cum să-i răpună cu propriile arme atunci când cineva drag e la ananghie sau când simte că a căzut, iarăși, într-o capcană.

            De data asta, Raglan are o misiune dificilă... Trebuie să găsească un Mustang P51 îngropat sub nisipurile Saharei. Chiar în mâinile scheletului care zace sub dune de mai bine de treizeci de ani, într-o valiză, în carcasa distrusă a avionului, se află un document care conține numele unui important politician rus. Se pare că omul de la Kremlin le transmite de trei decenii informații strict secrete englezilor, și de asta e de importanță maximă ca hârtiile codate să ajungă pe mâinile băieților buni. Și astfel, Englezul ajunge să facă parte dintr-o echipă special antrenată, trimisă în Sahara, formată din doisprezece soldați francezi și condusă de un comandant sârb, poate cel mai periculos rival pentru Raglan, dacă lucrurile o vor lua într-o direcție greșită. Însă omul nostru știe pe cine nu trebuie să scape din ochi și-și dă seama repede pe cine se poate baza, ajungând la puțin timp de la decolare să ia decizii în numele grupului și să-l provoace pe Dragonovic, care îi pusese din prima clipă, din hangar, gând rău.

            O furtună de nisip a scos la suprafață epava și scheletul din carlingă, și tot o furtună de nisip urmează să-l îngroape pe pilot, luând secretul pentru totdeauna cu el în mormânt. Și pe cât de hotărâtă e echipa lui Raglan să pună mâna pe document, pe atât de îndârjiți sunt și mercenarii ruși, care au primit misiunea să elimine orice potențiali inamici. Chiar înainte să aterizeze, francezii sunt atacați de către un alt avion... Supraviețuitori și victime... Trunchiuri sfârtecate și soldați care adună proviziile aruncate de la bord în ultimele minute prin deșert. Și, colac peste pupăză, ajung ostaticii unui lider militar sudanez, departe de obiectiv și fără posibilitatea de a le transmite un mesaj de ajutor celor din MI6. Singuri, istoviți, urmăriți de mercenarii ruși, oamenii noștri trebuie să facă tot posibilul să evadeze, înainte ca musulmanul să-și dea seama că e prins între ciocan și nicovală și să decidă să scape de prizonierii-problemă.

            Raglan vede operațiunea ca pe ceva personal, pentru că, cu trei decenii în urmă, tatăl său a fost cel care l-a salvat, în deșert, pe rusul al cărui nume se regăsește pe document. Fiul trebuie să ducă mai departe misiunea tatălui, păstrând pacea între națiuni. La urma urmelor, e o chestiune de onoare... Camarazii lui se prăbușesc unul câte unul, răpuși de gloanțe, cuțite și capcanele deșertului, însă Englezul a știut de la început că e de-unul singur, fiindcă aliații se pot preschimba cât ai clipi în inamici. Deșertul contribuie din plin la dezechilibrul grupului, devenind un rival pe măsură, dușmanul care-ți ia totul și nu-ți oferă nimic la schimb. Lipsa apei, căldura istovitoare și peisajul stagnant pun presiune pe intrus, aducându-l în pragul nebuniei, și apoi al morții.

            Încă un Blog Tour, încă o trilogie (probabil) încheiată. David Gilman scrie la foc automat, și nu mă refer aici la cantitate, ci la execuție. Subiectele pe care le utilizează sunt inepuizabile, astfel încât Englezul se poate întoarce oricând în scenă, pregătit pentru o nouă misiune. Raglan e Jason Bourne-ul zilelor noastre, depășit și actual în același timp, împrumutând construcția faimoșilor protagoniști din romanele de spionaj. Lectura e  ca un drog, ai luat o doză și-ți dorești din nou și din nou, e adrenalina de care ai nevoie, e catharsisul garantat pe care l-ai urmărit de la prima pagină. Și iarăși nu cred că am ajuns la sfârșit, fiindcă trilogia nu s-a concentrat pe o poveste cap-coadă, ci pe situații politice verosimile, contemporane. Ei bine, dacă Editura Lebăda Neagră va decide să preia și alte romane, noi suntem pregătiți, nu de alta, dar mor de curiozitate să văd cum e „Master of War”, o serie Historical Fiction, formată din opt volume.


Un proiect:  

Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui David Gilman:

Anca și cărțile.ro

Falled

Fata Cu Cartea

Biblioteca lui Liviu

Literatura pe tocuri

Analogii, Antologii

Citește-mi-l 



marți, 13 februarie 2024

Recenziile lui Gică 167 - Trădarea de David Gilman (CRIME CLUB)


Titlu: Trădarea 

Serie: Englezul (#2) 

Autor: David Gilman

Editura: LEBĂDA NEAGRĂ

Titlu original: Betrayal (2022)

Traducere de Alexandra-Maria Vrînceanu

Anul apariției: 2023

Număr pagini: 608

Media pe Goodreads: 4,38 (din 861 note)

 

            Foști  legionari uciși sau dispăruți, traficanți de droguri, politicieni corupți, bani murdari și un asasin care-și privește victimele în timp ce sângele li se scurge din trup. Dar când situația se complică cu adevărat, e vremea să intre în scenă Dan Raglan, fost agent de comando în Legiunea Franceză, supranumit „Englezul”. După deviza „dezbină și cucerește”, omul nostru se ia la trântă cu inamicii, le întinde capcane, îi anihilează cu propriile arme, îi doboară unul câte unul, chiar și atunci când are de-a face cu o trupă special antrenată, ridicându-se la nivelul celebrilor spioni-terminatori din literatura de gen, precum James Bond sau Jason Bourne. Și pentru că balanța trebuie (neapărat) echilibrată, apare și antieroul, răul răilor, cum s-ar spune, cel (sau cea) care-l sfidează pe protagonist printr-un act de-o cruzime absolută, și care merită și trebuie cu orice preț să fie pedepsit.

            După ce este contactat de Sokol (Păsăroiul), agentul lui de legătură, singurul om care știe unde se află Englezul, Raglan ajunge la Marsilia, în locuința unui fost coleg de divizie, care i-a transmis, prin Serge, că deține niște informații de importanță maximă. Capăt de drum, francezul e mort. Dar mai există un om care ar avea idee despre ce e vorba la mijloc, însă locuiește în Florida, unde se ocupă în prezent de reparațiile avioanelor dintr-un hangar, transformat într-un soi de muzeu. Și de aici, Englezul ajunge la agentul care deține cheia misterului, de fapt, la soția lui îndurerată, fiindcă bărbatul nu s-a mai întors de la alergat. Mort? Răpit? Însă ce nu știe femeia, dar urmează să afle Raglan, este că soțul ei a descoperit o conspirație la nivel înalt, chiar în inima Pentagonului, în care sunt implicați atât politicieni cu renume, cât și membrii unui cartel de droguri din Washington, D.C.

            Cu acțiunea, ne-am lămurit, Englezul îi snopește în bătaie. Însă, pe lângă asasinii numeroși, pe urmele lui a pornit și o agentă de la FBI, care urmărește să-și reabiliteze numele, după ce echipa ei a căzut într-o cursă. Pe parcurs, Raglan trece de la postura de nevinovat, la cea de asasin, și apoi, erou, fiind singurul care poate pune capăt complotului. Dar până și el are nevoie de un prieten, o gazdă, un om cu relații, care să-i înlesnească accesul în anumite incinte sau zone ale orașului. Și așa, dar întâmplător, îl întâlnește pe TJ Jones (Titus Jackson, în niciun caz, Tommy), un veteran de șaptezeci de ani, încă în formă, care a activat în Vietnam și care-l vede pe Englez ca pe fiul lui pierdut. Și pentru că trăiește în Washington, D.C. de-o viață, îi oferă oaspetelui său o hartă a orașului, cu cartierele răufamate marcate cu roșu, adică exact unul dintre locurile înspre care se îndreaptă Dan.

            Și astfel, pornim spre epicentrul problemei. Însă din când în când Raglan este nevoit să arunce câte o privire în spate ca să se asigure că nu e urmărit. Și, da, chiar e... Ba de băieții buni, trimiși de sus să-l supravegheze, ba de cei răi, mafioți sau mercenari care, așa cum am văzut în primul volum, n-au idee cu cine se pun. În ciuda faptului că Washington, D.C. ar trebui să fie un oraș sigur, că doar e capitala, traficanții de droguri și-au împărțit teritoriile, cerând deseori sume uriașe locuitorilor pentru protecție. Singurul care e bogat prin locurile astea e Capul, restul gangsterilor fac un ban „cinstit” din vânzarea de droguri, iar ceilalți, adică familiile care trăiesc la limita subzistenței, nu au încotro, fiindcă nu vor să supere un mafiot drogat, căruia-i tremură degetul pe trăgaci.

            Mi-a plăcut mai mult decât „Englezul”, e puțin mai alertă și am știut de la început la ce să mă aștept. Poate că nu e personajul meu preferat, însă Dan Raglan își joacă bine rolul de justițiar absolut. E un roman cu răsturnări de situație o dată la câteva pagini, cursiv, și nu trebuie să-ți faci griji când vezi că are peste 600 de pagini. Se citește ușor și, în pofida intrigilor politice încâlcite, e suficient să fii atent la poveste, pentru că răspunsurile vin, firește, spre final. Iar cireașa de pe tort e antagonistul, crud și viclean, un oponent pe măsură pentru Raglan. Așadar, rămâneți aproape, pentru că urmează mult foc și sânge, și doar martorii, adică noi, vor fi în stare să decidă de partea cui se află dreptatea.


Un proiect:

Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui David Gilman:

 

Falled

Fata Cu Cartea

Literatura pe tocuri

Citește-mi-l

Anca și cărțile.ro

Analogii, Antologii

Biblioteca lui Liviu 

Ciobanul de Azi



duminică, 17 aprilie 2022

Recenziile lui Gică 70 - Englezul de David Gilman (Blog Tour 9/2022)


Titlu: Englezul 

Serie: Dan Raglan #2

Autor: David Gilman

Editura: LEBĂDA NEAGRĂ

Titlu original: The Englishman (2020)

Traducere de Ingrid Beatrice Coman-Prodan

Anul apariției: 2022

Număr pagini: 440

Media pe Goodreads: 4,21 (din 2.407 note) 

 

Alături de „Orașul vrăjitoarelor”, de Luca Buggio, și „Aplicația”, de Arno Strobel, „Englezul” se numără printre primele cărți apărute în acest an la Editura Lebăda Neagră. Încadrat în colecția „Black Spot”, romanul constituie o operă de ficțiune, specifică literaturii Mystery & Thriller, fiind de asemenea primul volum din duologia, posibil seria, „Dan Raglan”, numele dezvăluind, în mod evident, identitatea protagonistului. Dincolo de aceste detalii, cred eu, necesare, textul reprezintă o reîntoarcere la moda poveștilor cu eroi deosebiți, a agenților excepționali care pot ieși teferi din orice misiune, având ca scop suprem salvarea celor aflați la ananghie și îndepărtarea răului dintr-o lume care trebuie, neîntrerupt, protejată și purificată.

Dan Raglan sau Englezul, așa cum este cunoscut printre camarazi și prieteni, este un fost soldat de elită, care a făcut parte din Legiunea Străină Franceză. Însă el a renunțat de mult la violență și s-a retras, împreună cu vechii și bunii lui amici, într-un sătuc din Franța, unde s-a format o mică comunitate alcătuită din veterani de război și familiile acestora. Dar liniștea fostului agent este întreruptă atunci când în zonă își face apariția o tânără care-l caută, aducând vestea că Jeremy Carter, un prieten foarte drag de-al lui, a fost răpit de niște indivizi periculoși, care, după modul în care au acționat, nu par să aibă tocmai intenții curate. Împins de dorința de a-l salva pe Carter și de a pune mâna pe cei vinovați, Raglan se aruncă cu capul înainte într-o misiune riscantă, din care dacă vrea să scape cu viață, trebuie să-și pună în valoare toate abilitățile pe care le-a deprins, cândva, în serviciul militar.

            Debutând cu un război clandestin la granița dintre Mali și Algeria, continuând cu o operațiune de identificare și de salvare în vestul Londrei și ajungând la apogeu cu încercarea protagonistului de a se infiltra într-o colonie penitenciară din pustiul înghețat al Rusiei, cartea lui David Gilman ne spune povestea unui erou pentru care limitele nu există și care este în stare să călătorească până la capătul lumii pentru a-și satisface dorința intensă de răzbunare. Nu vreau să fiu prea exigent, însă, după părerea mea, descrierea romanului dezvăluie elemente esențiale, care, odată asimilate, nu fac decât să scadă din tensiunea pe care ar trebui să o simți pe parcursul lecturii. Astfel, fiind conștient, încă de la început, de cele trei părți ale volumului, ajungi să nu te mai implici atât de tare în poveste și aștepți ca secvențele să se deruleze de la sine, sperând ca măcar în deznodământ să apară ceva cu totul neașteptat. Revenind la subiect, traseul violent al lui Raglan reprezintă, în mod clar, o trecere de la pasivitate la acțiune, o călătorie în care clima scade din ce în ce mai tare, ajungând, în final, să se manifeste sub forma unui ger cumplit, care-i testează, în mod extrem, toate simțurile.

Dan Raglan este prietenul ideal pe care ni l-am dori cu toții. El nu pierde vremea stând pe gânduri și sare în ajutor de fiecare dată când simte că e cazul. Mai mult decât un mascul alfa care cucerește fulgerător toate femeile din jur, el se face repede plăcut de persoanele cu care intră în contact și știe cum să obțină informațiile de care are nevoie. Cei mai devotați prieteni îi sunt chiar foștii camarazi de arme. Niciodată nu a lăsat pe nimeni în urmă, de fiecare dată s-a asigurat că răniții vor primi tratamentul care le poate salva viața și a știut când e cazul să-și lase masca de spion deoparte și să-și arate latura de ființă umană, de persoană care poartă pe umeri povara celor uciși și în minte imaginile victimelor pe care nu a putut să le protejeze.

            Deși în primă fază am avut impresia că lecturez un thriller scris de Matthew Reilly, după câteva capitole mi-am dat seama că am de-a face cu o voce distinctă a literaturii de gen, și nu cu un plagiator care a mizat totul pe suspans. Da, există multă acțiune, însă există la fel de multe momente în care povestea pare să stea în loc, episoade în care Raglan pune indiciile cap la cap, pentru a afla locul în care este ținut ostatic prietenul său. Mi-a plăcut destul de mult cartea, chiar am fost intrigat de unele scene sângeroase și de cruzimea celor răi, și acum aștept volumul al doilea, ca să văd la ce aventuri va mai lua parte acest simpatic agent de anii ’80.


Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile prietenilor ce iau parte la acest Blog Tour, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui David Gilman:

Literatura pe tocuri 

Citește-mi-l 

Ciobanul de Azi

Anca și cărțile.ro

Biblioteca lui Liviu

Analogii, Antologii