ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »
Se afișează postările cu eticheta Grey After Dark. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Grey After Dark. Afișați toate postările

joi, 12 februarie 2026

Recenziile Mădălinei 98 - Gri după întuneric de Noelle W. Ihli (CRIME CLUB)


Titlu: Gri după întuneric   

Autor: Noelle W. Ihli

Editura: STORIA BOOKS

Titlu original: Grey After Dark (2024)

Traducere de Laura Ciobanu

Număr pagini: 368

Media pe Goodreads: 4,18 (din 110.462 note)


            Se face tot mai întuneric... Nu știu unde sunt... Cu câteva minute în urmă înotam, încercând să-mi detensionez mușchii, iar acum acele de pin îmi înțeapă tălpile în timp ce înaintez prin pădure, aproape dezbrăcată, cu mâinile legate și cu țeava puștii înpungându-mă în spate. N-am nici cea mai vagă idee cine sunt răpitorii mei și nici ce vor de la mine... Presupun că am avut ghinionul să mă aflu în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit! Sauu poate chiar pe mine mă așteptau... Oricum ar fi, trebuie să-mi păstrez capul pe umeri și să găsesc o cale de scăpare. Însă panica amenință să mă doboare. Nu știu unde mă duc și nici ce mă așteaptă, dar știu cu o certitudine de nezdruncinat că cei doi mă vor ucide cu sânge rece dacă nu mă supun. Tot ce pot face e să sper că cineva va porni în căutarea mea și că va găsi indiciile pe care le-am lăsat pe drum. Dar chiar și așa, s-ar putea să fie prea târziu...

            Numele meu este Miley, dar răpitorii mei l-au schimbat în Ruthie Sue. Am fost cândva o sportivă invidiată, care și-a dedicat viața performanței. M-am antrenat ore-n șir ca sădevin cea mai rapidă schioare și cea mai pricepută trăgătoare la țintă, totul ca să-mi împlinesc cel mai mare vis – să câștig împreună cu Brent, coechipierul și prietenul meu, medalia de aur la Jocurile Olimpice. Însă un accident tragic mi-a retezat aripile, forțându-mă să stau pe tușă o perioadă îndelungată. După asta, tot ce mi-am dorit a fost să mă recuperez, să depășesc trauma și să scap de durerea inexplicabilă, care-mi sfredelește umărul, complet vindecat, aproape de fiecare dată când îmi mișc brațul. Mi-am promis că indiferent ce se întâmplă, nu mă voi da bătută. Ca să mă recuperez și să mă antrenez în ritmul meu, am decis să lucrez pe timpul verii la rezervația naturală Frank Church, un loc frumos și liniștit, dar care emană o aură întunecată. Îmi stabilisem o rutină; dimineața alergam prin pădure ca să-mi cresc rezistența, iar după-amiaza mă ocupam de sarcinile pe care le aveam de îndeplinit. Mă avântam tot mai departe în pădure, ignorând avertismentele și poveștile stranii despre dispariția misterioasă a unei angajate din urmă cu aproape patru ani, până când... într-o zi... nu m-am mai întors de la alergat. Acum, sunt doar o mobilă inertă, prăbușită pe podeaua murdară  a unei cabane rudimentare, plină de vânătăi și fără nicio speranță de scăpare. Am fost răpită ca să devin soția lui Hamish, fiul lui Fred, cele două brute care m-au legat de perete, lovindu-mă cu sete la fiecare gest de revoltă. Am înțeles că dacă vreau să supraviețuiesc trebuie să mă supun. Nu pot avea încredere în nimeni, nici măcar în Mary, soția lui Fred, cea care îmi zădărnicește orice încercare de evadare. Sunt singură, dar sunt puternică, și voi face orice ca să fug. Sau voi muri încercând!

            Inspirându-se dintr-un caz real, Noelle W. Ihli construiește un thriller domestic cu nuanțe stridente de romance, macabru și violent, a cărui atmosferă tensionată este dată de însăși simplitatea firului narativ. Cu un număr redus de personaje și o intrigă lineară, structurată pe două planuri desfășurate simultan – întâmplările de la cabană și căutările febrile conduse de Brent –, ce ajung să se suprapună în final, romanul „Gri după întuneric” nu se concentrează pe evidențierea elementelor unui mystery clasic, ci pe expunerea unor probleme vechi de când lumea – războiul feroce dintre sexe. De o misoginie colosală, Hamish și Fred, reprezintă arhetipul vânătorului primitiv, forța brută, marcând o întoarcere la un sistem patriarhal, în care femeia trebuie să fie îmblânzită, în totalitate supusă bărbatului, unicul ei rol fiind acela de a procrea – un scenariu carenu se mai potrivește epocii moderne în care trăim. Pentru cei doi răpitori și pentru Mary, pădurea devine un spațiu atemporal, unde nimic din ceea ce se află în afara granițelor ei nu mai contează. Apa curentă, electricitatea, hainele, mâncarea, toate sunt niște mofturi incompatibile cu paradisul celor trei. Însă, pentru Miley, nu există decât întuneric, fiind forțatăsă trăiască într-un infern fizic și psihologic. Cu toate acestea, hotărârea  de a trăi și inteligența ei o ridică cu mult deasupra celorlalți. Chiar dacă ferocitatea masculină predomină, balanța înclină de parteaei, reușind prin rațiune să rezolve ceea ce alți rezolvă prin forță.

            Mi-a plăcut foarte mult acest roman, datorită stilului aparte în care e scris. Pe cât de lejer, pe atât de tensionat, simplu, dar plin de suspans, romanul lui Noelle W. Ihli te aruncă într-o furtună de emoții contradictorii.  În ciuda evenimentelor sumbre petrecute, tonul este unul cât se poate de optimist în contextul dat, fapt subliniat și de titlu. De fapt, „Gri după întuneric” constituie o lecție de supraviețuire, atâtî din punct de vedere fizic – calvarul pe care îl îndură Miley –, cât și din punct de vedere psihologic și emoțional – protagonista este nevoită să-și depășească limitele, lăsând trecutul în urmă pentru a-și salva viitorul. Și nu uitați, întunericul nu poate dura o veșnicie. Întotdeauna va apărea ceva sau cineva care să transforme negrul orbitor, mai întâi, în tonuri palide de gri, și apoi, într-un curcubeu strălucitor.  


Un proiect:   

Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui Noelle W. Ihli:

Anca și cărțile.ro

Falled

Fata Cu Cartea

Citește-mi-l

Analogii, Antologii

Literatura pe tocuri

Biblioteca lui Liviu

Cărți.Blog