Titlu: Toți
cei din acest tren sunt suspecți
Serie: Ernest
Cunningham (#2)
Autor:
Benjamin Stevenson
Editura:
TREI
Titlu
original: Everyone on This Train Is a Suspect (2023)
Traducere
de Mihaela Apetrei
Anul
apariției: 2024
Număr
pagini: 416
Media pe
Goodreads: 3,90 (din 28.326 note)
Captivant. Nu l-am mai putut lăsa din mână. M-a ținut treaz
toată noaptea. Excepțional de la prima până la ultima pagină.
(...) Aprecieri reale sau laude comerciale? Admirația unor autori deja
consacrați sau rezultatul sumelor bine plasate? E drept că orice scriitor și-ar
dori ca pe coperta romanului său, fie el de debut, standalone sau volum dintr-o
dilogie, trilogie sau serie, să apară, în plan secund, numele lui Stephen King,
Lee Child, Ian Rankin sau James Patterson. Sau poate numele unui faimos blog de
carte sau publicație, precum Kirkus Reviews, The New York Times
sau The Guardian. Dar oare oamenii ăștia, și aici mă refer în special la
autorii prolifici care nu și-au încheiat cariera, au atâta timp la dispoziție
încât să citească anual zeci de cărți pe care să-și pună, printr-un cuvânt sau
o frază, amprenta?
După ce romanul său de debut autobiografic, Toți cei din
familia mea au ucis pe cineva (recomandat de Jane Harper), a avut un
succes răsunător printre fanii genului Mystery, Societatea Scriitorilor de
Cărți Polițiste l-a invitat pe Ernest la un festival de gen care urma să aibă
loc în faimosul tren Afgan. Plecarea, Darwin,
câteva opriri pe drum pentru excursiile planificate, cu destinația, Adelaide.
Entuziasmat și gândindu-se că experiența pe care o va dobândi îl va ajuta să-și
găsească inspirația pentru următoarea lui carte, Ern acceptă invitația și vine
însoțit de iubita lui, Juliette, care, dacă vă amintiți bine, e la rândul ei
scriitoare. Bun... Haideți să facem cunoștință și cu ceilalți participanți. Lisa
Fulton e autoare de thrillere juridice. SF Majors e recunoscută pentru thrillerele sale psihologice. Specialitatea
lui Alan Royce sunt thrillerele criminalistice. Wolfgang scrie ficțiune
literară, a dat lovitura cu o rescriere după Cu sânge rece a lui Truman
Capote. Și oaspetele de onoare al festivalului Australian e Henry McTavish, autorul
celebrei serii cu detectivul Morbund.
Și... am pornit la drum. Însă scriitorii de ficțiune
polițistă nu sunt cei mai agreabili oameni din lume. Cu toții se privesc pe sub
gene, unii chiar iau notițe despre ceilalți, denigrându-i sau încercând să le schițeze
personalitatea. Henry
McTavish e vedeta evenimentului, dar nu e individul cu care ai vrea să-ți
împarți compartimentul. Scoțianul e nesăbuit, îi judecă fățiș pe ceilalți pasageri,
pe care îi vede ca pe niște fani neînsemnați, petrecându-și majoritatea
timpului dând pe gât toate băuturile alcoolice scumpe. E irascibil și nu ezită
niciun moment să-ți reamintească cu cine stai de vorbă. Până și Ern al nostru
umblă după un citat de la McTavish, câteva cuvinte care ar urma să apară, clar,
pe coperta următorului său roman. Ei bine, entuziasmul îi dispare repede după
ce vede recenzia pe care scoțianul i-a făcut-o la prima carte pe Goodreads, o
singură steluță, însoțită de cuvântul „Urât”. Detalii, detalii... Să nu uităm
că avem de-a face și de data asta cu un roman polițist, așa că cineva, unul
dintre cei șapte scriitori, urmează să fie ucis.
Gata...
Crima a avut loc. Și acum ce rămâne de făcut? Oricare dintre cei șase scriitori
rămași ar putea fi făptașul, fiindcă toți știu cum să ucidă și să aranjeze
lucrurile în așa fel încât să nu fie descoperiți. Însă cei șase posibili
vinovați au și capacitățile detectivilor-protagoniști pe care i-au inventat.
Ernest e conștient de asta, așa că încearcă să obțină de la fiecare o
perspectivă oarecum specializată, pentru a rezolva enigma. SF Majors ar putea
să creeze un profil psihologic. Alan Royce ar putea să descopere cauza decesului.
Și dacă și-ar pune la comun talentele… Dar să nu uităm că ucigașul este unul
dintre ei. Pe lângă asta, nu prea ai unde să pleci de pe un tren în mișcare, și
chiar dacă te-ai da jos, ai risca să te rătăcești în pustiu. Așadar, spațiu
închis, caz deschis. Și nu sunt doar ei la bord, evident, așa că ar fi bine să
nu-i scăpăm din vedere nici pe ceilalți pasageri care trec prin obiectiv. Nici
măcar pe cele trei femei din grupul de lectură obsedat de Cele unsprezece orgasme ale lui Deborah Winstock, fenomenul literar care a
acaparat Tiktok-ul.
Benjamin
Stevenson reinventează pentru a doua oară genul polițist, deconstruind subgenurile
și reasamblând fragmentele într-un mozaic postmodern, ludic și provocator. Spațiul
închis și cele șapte personaje prezente trimit la thrillerele psihologice ale ultimilor
ani, umorul nu tocmai fin presărat pe parcurs dă cărții o notă de Cozy Crime, iar
autorul-personaj-narator sparge bariera dintre tangibil și ficțional, propunând
lumea imaginară ca pe o a doua realitate. Regulile sunt încălcate, avem cinci
posibili detectivi/criminali, pe lângă Ernest, naratorul, prin simpla lui
prezență, ne anunță că a supraviețuit investigației, ba mai mult, ne oferă și
indicii astfel încât noi, cititorii, să putem descoperi adevărul. Iar dacă vă
place cum scrie Stevenson, nu uitați că povestea nu se termină aici, pentru că seria
continuă cu Everyone This Christmas Has A Secret, un roman construit sub
forma unui calendar de advent pentru Crăciun.
Un proiect:
Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui Benjamin Stevenson:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu