ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »

luni, 13 iulie 2020

Cădere liberă de Jessica Barry



Titlu: Cădere liberă
Autor: Jessica Barry
Editura: Rao Books
Anul publicării: 2020
Pagini: 416

„Cartea nu este doar captivantă, ci și o poveste minunată despre dragostea necondiționată a unei mame pentru fiica ei. Nici că ar avea nevoie de altă recomandare.“
Aimee Molloy, The New York Times

Când viața e o minciună, adevărul te poate ucide.

 Când avionul privat al logodnicului ei se prăbușește în munții Colorado, Allison Carpenter supraviețuiește miraculos.
Dar lupta pentru supraviețuire abia începe. De ani întregi, Allison trăiește cu un secret teribil, pentru care oameni puternici ar ucide ca să-l îngroape pentru totdeauna. Dacă află că trăiește, vor veni după ea. Trebuie să ajungă acasă.
În orășelul Owl Creek din Maine, Maggie Carpenter află că singurul ei copil este considerat mort. Însă autoritățile nu i-au găsit trupul – dându-i lui Maggie un strop de speranță. Pe când Allison se zbate să supraviețuiască în sălbăticia trădătoare a munților, Maggie pleacă în căutarea disperată a unor răspunsuri. Nu știe nimic despre viața fiicei ei de peste doi ani, dar, pătrunzând în viața lui Allison, descoperă o mondenă alunecoasă care ascunde secrete întunecate. De ce anume fugea Allison – și poate Maggie să descopere adevărul la timp pentru a o salva?

Victime neînsemnate de Emma Flint



Titlu: Victime neînsemnate
Autor: Emma Flint
Editura: Rao Books
Anul aparitiei: 2020
Nr. pagini: 416

În 1965, într-un cartier al clasei muncitoare din Queens, New York, Ruth Malone, o mamă singură, care lucrează ore întregi ca chelneriță, se trezește și descoperă că ambii ei copii, Frankie Jr. și Cindy, au dispărut. Mai târziu în acea zi, cadavrul lui Cindy a fost găsit într-un loc abandonat, la 800 de metri de casa ei, strangulat.

Zece zile mai târziu, cadavrul în descompunere al lui Frankie Jr. a fost găsit. Imediat, toți arată cu degetul spre Ruth.

În timp ce poliția investighează crimele, ies la iveală amănunte despre viața lui Ruth. Sticlele goale de whisky și îmbrăcămintea provocatoare împrăștiate prin tot apartamentul ei, grămezile de scrisori de la nenumărați bărbați și agenda cu numere de telefon a lui Ruth fac din ea o bețivă, o femeie ușuratică - și, prin urmare, o mamă rea. Detectivul principal, un catolic riguros, trage concluzia evidentă: confruntată cu un divorț și o luptă pentru custodie, Malone a luat viața copiilor ei.
Pete Wonicke, un reporter de tabloid începător, hotărât să-și facă un nume în ziar, începe să cerceteze cazul. Interesul lui Pete în poveste se dezvoltă într-o obsesie față de Ruth și el ajunge să creadă că e ceva mai mult în viața femeii pe care procurorii, presa și publicul au descris-o ca pe o femeie promiscuă. Ruth Malone și-a ucis violent propriii copii, este o victimă a circumstanțelor sau este
ceva mai sinistru în joc?

vineri, 19 iunie 2020

Moștenirea literară a lui Carlos Ruiz Zafón



       Astăzi, 19 iunie 2020, s-a stins din viață scriitorul Carlos Ruiz Zafón, la doar 55 de ani. Moartea acestuia ar fi intervenit din cauza unei boli cronice. A fost unul dintre cei mai prestigioși scriitori spanioli. El a scris patru romane pentru adolescenți, în manieră fantasy-horror, și patru romane de maturitate, în care a abordat teme înalte ale literaturii.

Moștenirea literară a lui Zafon, constă în opt romane, după cum urmează:

Seria: UMBRA VÂNTULUI

1. Umbra vântului

2. Jocul îngerului

3. Prizonierul cerului

4. Labirintul spiritelor

Seria: NEGURA

1. Prințul din negură

2. Palatul de la Miazănoapte

3. Luminile din septembrie

ROMAN SEPARAT

Marina

vineri, 1 mai 2020

„Omul de cretă” sau despre macabra maturizare a unui grup de prieteni



Romanul „Omul de cretă”, scris de C. J. Tudor, a fost publicat în anul 2019, la editura Nemira, în traducerea lui Alexandru Macovescu. Romanul, încadrat în literatura Horror, urmărește viața unei societăți normale, din care eroismul lipsește. Personajele sunt cât se poate de umane, cu probleme, opsesii, vicii și anxietăți care le pun viețile în pericol.

Citind această carte mi-am amintit de copilărie, de momentele în care desenam cu creta pe asfaltul din spatele blocului. Pe lângă ne lipsitul șotron desenam case și cercuri legate de niște bețe cărora le spuneam oameni. Mi se părea cel mai inocent și creativ joc al copilăriei și nu m-am gândit nicio clipă că ar putea fi folosit ca subiect de roman. Însă cartea lui C. J. Tudor depășește cu mult granițele copilăriei. Autoarea transformă acest joc într-un mecanism al fricii și al grotescului.

În 1986, Eddie este un băiat de 12 ani căruia îi place să piardă timpul cu prietenii săi, prin pădure sau la locul de joacă. Este un copil modest care nu are posibilitățile materiale ale prietenului său Gav. Din acest motiv, Eddie este nevoit să obțină lucrurile pe care și le dorește, furându-le. Am putea spune că are o obsesie pentru lucrurile care nu-I aparțin, el numindu-se colecționar de absolut orice. Cu excepția băieților mai mari care-l mai bat din când în când, lumea sa de copil pare să fie perfectă, însă nu pentru mult timp.

Având câțiva bani adunați pentru ocazii speciale, Eddie pleacă împreună cu cei patru tovarăși ai săi la carnaval. Eddie își pierde portofelul, iar în încercarea de a-l  găsi este martorul unui accident, în care o fată este mutilată. În această împrejurare, băiatul face cunoștință cu viitorul său profesor de limbă engleză, un personaj misterios, față de care va simți o atracție și o respingere care nu pot fi explicate.

            Într-o zi, Eddie și familia sa sunt invitați la ziua de naștere a lui Gav. După ce sărbătoritul deschide toate cadourile, Eddie găsește o cutie ce nu fusese despachetată. Ei descoperă că în ea se afla o cutie cu cretă colorată. Ceea ce la început s-a dovedit a fi un dar banal și plictisitor, a devenit un nou mijloc secret de comunicare, cunoscut doar de Eddie și gașca sa. Fiecare dintre ei și-a ales o anumită culoare, excepție fiind albul, pentru a-și lăsa mesaje unul altuia. Atunci când încep să apară mesaje cu cretă albă, la locul unor crime suspecte, copiii speriați renunță la desenele cu cretă, dar nu și la cercetări.

            Secretele roiesc în jurul anumitor membri ai micii lor comunități, iar acestea par să se adâncească cu fiecare întâmplare. Atunci când, în pădure, este găsit cadavrul sfârtecat al Elisei, victima accidentului de la carnaval, iar apoi, când profesorul de engleză se sinucide, pare că făptașul a fost găsit. Oare așa să fie?

            Acțiunea romanului merge pe două planuri, cel de-al doilea prezentând un Eddie de 42 de ani, la 30 de ani după găsirea cadavrului din pădure. La ușa lui Eddie apare un fost prieten, despre care nu mai auzise nimic de foarte mult timp. Venirea acestuia și moartea lui suspectă îl determină pe Eddie să caute răspunsuri la întrebările care îi persistau în minte încă din copilărie. El începe să cerceteze crimele ce au avut loc în urmă cu 30 de ani, scoțând la iveală noi secrete dureroase.

            Cel mai mult mi-a plăcut modul în care autoarea se joacă, creând un labirint pentru cititor, astfel încât să nu-și dea seama cine este cu adevărat făptașul. Personajul profesorului de engleză, domnul Halloran este unul dintre cele mai interesante. Domnul Halloran suferă de albinism, adică nu are picmentul ce dă culoare pielii. Pasiunea sa este să deseneze cu creta, să creeze tablouri care par să prindă viață.

            Vă recomand „Omul de cretă” cu multă căldură. Deși este un roman dur și macabru, construcția personajelor și a acțiunii este unică.

marți, 28 aprilie 2020

I'm Thinking of Ending Things de Iain Reid - Recenzie

de Larisa Popa. 

 


„Sometimes a thought is closer to truth, to reality, than an action. You can say anything, you can do anything, but you can't fake a thought.”

"I'm thinking of ending things" este romanul cu care a debutat, în 2016, scriitorul canadian Iain Reid, romanul considerat a fi cel mai original thriller din ultimii ani, romanul pe care-l vei citi de două ori, simțind că citești două cărți total diferite, romanul a cărui popularizare a fost favorizată, de fapt, de recenziile negative.

Motivul pentru care a fost atât de intens discutat: chiar dacă simți că ții pasul cu acțiunea în timp ce citești, finalul te lasă într-o ceață densă. Totuși, nu de nepătruns. "Final deschis" îl numește Reid, dar, oh, cred că s-a distrat nemaipomenit concepând un horror atât de solid în iluziile lui încât avea să redefinească standardele împătimiților genului. Genul? Thriller psihologic, suspans, horror, ficțiune filosofică.

Ce se întâmplă acolo? Un cuplu tânăr pornește într-o călătorie cu mașina spre ferma unde el a copilărit, ca ea să-i cunoască părinții. Aceasta este cea mai cuprinzătoare explicație pe care o poți primi fără a risca să îți fie alterată experiența de a afla tu însuți ce face, de fapt, subiectul cărții. Fata, al cărei nume nu-l aflăm, este cea care oferă perspectiva narativă, cea chinuită de gândul de a încheia totul, iar odată gândul instalat, nu mai poate interveni asupra lui, ci poate doar să-i dea curs.

Este, cred, singura carte pe care am închis-o în mijlocul unei propoziții temându-mă de ce aveam să citesc mai departe, pentru că "there's only one question to resolve. I can feel my fear growing." Odată ce mi-am adunat curajul să o ridic din nou, a fost imposibil să o mai las. Nu ești doar curios să știi, trebuie să știi. După ce am terminat-o și după ce am terminat de privit în gol, am reluat-o, însă nu în aceeași ordine de prima dată. Tot ce citisem cu câteva ore în urmă a căpătat o cu totul altă dimensiune: o carte atât de subtil construită încât am râs în hohote când mi-am dat seama ce am citit de fapt, când piesele puzzle-ului au căzut în locurile potrivite.

Iain Reid explorează limitele psihicului uman, liberului arbitru, solitudinii, fricii într-o lectură pe care o parcurgi în mai puțin de 6 ore, dar care continuă să te bântuie zile întregi după ce ai întors ultima pagină.

luni, 27 aprilie 2020

Clipe de viață de Natalie Winter




Viața e alcătuită din nenumărate clipe. Clipe care ne fac ceea ce suntem. Dar dacă nu se întâmplă așa cum ne dorim? Dacă te urci în autobuzul greșit, sau nu vorbești cu persoana potrivită la o petrecere, sau rămâi într-un loc de muncă care nu este pentru tine? Vei pierde singura ta șansă la fericire? Sau fericirea te va găsi în cele din urmă, la momentul potrivit?

Matthew și Myrtle nu au simțit niciodată în viață că se potrivesc cu cineva. Ei sunt meniți să fie împreună, dar numai dacă se pot găsi unul pe altul.

Alias Grace de Margaret Atwood



Inspirat de un fapt real – dublul asasinat, de o violență fără seamăn, care a cutremurat Canada anului 1843 –, romanul scris de Atwood investighează destinul uneia dintre cele mai enigmatice și faimoase femei din secolul al XIX-lea. Acuzată de o crimă abominabilă, comisă la numai șaisprezece ani, Grace Marks este absolvită de pedeapsa capitală și condamnată la închisoare pe viață.

Dar este, de fapt, Grace vinovată sau nevinovată? Amnezică sau doar vicleană? A fost Grace diavolul în haine femeiești, o adevărată ucigașă sau, dimpotrivă, doar victima neajutorată a unui complice violent?

„Un roman uluitor, introspectiv, plin de inteligență și compasiune, cu o scriitură admirabilă, lirică, sigură de sine, evocând un timp și spațiu îndepărtate. Seducător prin forța de a ne captiva.” HOUSTON CHRONICLE

„Alias Grace are ritmul alert al unui roman comercial și rezonanța unei opere clasice.” WASHINGTON POST BOOK WORLD

„Atwood aduce toate elementele unei lecturi de mare efect: suspans, mister, un carusel de emoții și un cadru istoric elaborate cu o măiestrie desăvârșită.” ST. LOUIS POST-DISPATCH

„Atwood construiește nu numai o poveste stranie, neliniștitoare despre crimă și obsesie, ci și un portret uimitor al vieții femeilor din altă epocă.” KIRKUS REVIEWS

„Umorul lui Atwood nu a fost niciodată mai subtil, stăpânirea materialului romanesc complex, mai abilă, erotismul ei, mai franc… O performanță magnifică…” BOOKLIST

„O carte extraordinară, scrisă cu o inteligență, o pătrundere subtilă și un uluitor har al povestirii, care mă face să nu am niciun dubiu că Atwood este cea mai remarcabilă romancieră de limba engleză de azi.” SYDNEY MORNING HERALD