ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »

joi, 24 februarie 2022

Recenziile lui Gică 62 - Ultima viață de Peter Mohlin & Peter Nyström (Blog Tour 2/2022)


Titlu: Ultima viață

Serie: John Adderley #1 

Autor: Peter Mohlin & Peter Nyström

Editura: CRIME SCENE PRESS

Titlu original: Det sista livet (2020)

Traducere de Maria Carmen Lungu

Anul apariției: 2021

Număr pagini: 504

Media pe Goodreads: 3,91 (din 971 note)

 

Am mai spus-o și o repet. Este foarte greu să scrii despre un roman care ți-a plăcut foarte mult. În primul rând, ai impresia că termenii precum fenomenal, magnific sau extraordinar nu reușesc să transmită cu adevărat ce simți, plus că aceștia sunt atât de utilizați, încât nu mai spun aproape nimic. În al doilea rând, afinitatea literară este o chestiune foarte personală și ești conștient că este posibil ca alți cititori să nu fie chiar așa impresionați, ba chiar unora să nu le placă deloc. Acum, vorbind strict despre mine, există câteva momente, pe parcursul unui an, în care mă „izbesc” de niște volume atât de bune, încât îmi stă gândul la ele zile la rând după ce am dat ultima pagină și revin la ele de fiecare dată când mi se cere o recomandare. O astfel de carte este „Ultima viață” de Peter Mohlin și Peter Nyström, un Thriller foarte întunecat și plin de suspans, care, cu siguranță, se va regăsi în topul lecturilor pe 2022.

Agentul FBI, John Adderley, se trezește într-un spital din Baltimore și încearcă să-și amintească ce s-a întâmplat și cum a ajuns acolo. Pe parcurs ce memoria îi revine, își dă seama că a fost infiltrat într-o organizație de traficanți de droguri și că a fost descoperit. Iar la câteva paturi de el se află omul care l-a deconspirat și care urma să-l execute. Acum John este compromis și trebuie să se facă nevăzut. Astfel, este nevoit să intre în Programul de Protecție a Martorilor, ca să i se ofere o nouă identitate și un nou domiciliu, într-un loc în care cartelul să nu-l găsească niciodată. Însă el vrea cu orice preț să se întoarcă în Suedia, țara lui natală, în orașul unde, în urmă cu zece ani, Emelie, tânăra moștenitoare a imperiului de modă Ackwe, a dispărut fără urmă.

            Odată infiltrat în poliția din Karlstad, protagonistul nostru își dă tot interesul să descopere cine e cu adevărat criminalul și unde s-ar putea afla corpul tinerei fete. În ciuda faptului că ancheta a fost aproape soluționată și că există un suspect, el pune la îndoială vinovăția inculpatului și încearcă să găsească noi perspective din care să privească întregul caz. Nu trece mult timp până când John descoperă primele indicii și își dă seama că, în toți acești ani, colegii lui nu au înaintat deloc cu investigația și au căutat în continuu un motiv ca să-l bage pe presupusul vinovat la răcoare, iar asta nu doar că a dus nicăieri, ci a distrus și existența unui om probabil nevinovat.

            Deși John este o persoană de culoare, el nu e niciodată criticat sau condamnat de colegii de la muncă sau de oamenii din jurul lui. Există câteva momente în care unii îl privesc ciudat, însă niciodată motivele nu sunt rasiale. E foarte amuzant cum el ajunge să compare viața americanilor cu cea a suedezilor, dându-și seama că aceste două națiuni sunt foarte diferite și că el nu este decât un hibrid cultural care se bucură atât de viața lejeră a locuitorilor din State, cât și de siguranța și pasivitatea unui suedez de rând. Pe lângă asta, el gândește în ambele limbi, astfel încât, atunci când dă peste o expresie americană potrivită situației, încearcă să găsească un corespondent și în limba lui maternă.

            În ceea ce privește suspansul, acesta se resimte încă de la primele pagini, crește pe parcursul întregii povești și pare că stă să explodeze atunci când simți că ești tot mai aproape de adevăr. E drept că nu există prea multe secvențe de acțiune, însă tensiunea continuă te face să înaintezi foarte repede cu lectura. Deși aici vorbim despre un roman de debut scris la patru mâini, este vizibil faptul că ambii autori au o experiență într-ale scrisului, fiind capabili să manevreze unele situații în așa fel încât să nu devină totul foarte previzibil. Până la urmă e vorba despre o structură de roman polițist, adică lucrurile ar trebui să fie liniare. Însă, chiar dacă parcursul ficțional este unul așa-zis clasic, factorul care schimbă cu totul ecuația este însuși protagonistul. Pe de o parte, agent FBI, pe de alta, un tip traumatizat, care știe când e cazul să-și ia tălpășița, John Adderley nu este nici pe departe eroul detectiv cu care ne-au obișnuit filmele americane.

            Un volum superb care împletește, într-un mod foarte atractiv, intriga din romanele cu traficanți de droguri și o poveste Nordic Noir cu iz suedez, redând astfel o ficțiune polițistă de amploare și concretizându-se într-un gen care astăzi este cunoscut drept Thriller. Și, după cum știți deja sau poate nu, acesta este doar primul volum al seriei, deci povestea e abia la început. Iar dacă participați la concursurile de pe Facebook, Instagram și blogul nostru, puteți câștiga un exemplar din acest roman unic și excepțional.

 

Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile prietenilor ce iau parte la acest Blog Tour, unde a apărut sau urmează să apară, zilele acestea, câte o recenzie despre romanul celor doi autori suedezi: 

Literatura pe tocuri 

Citește-mi-l 

Ciobanul de Azi 

Anca și cărțile.ro

Biblioteca lui Liviu

Analogii, Antologii  


COMANDĂ CARTEA

Editura PUBLISOL lansează cartea „Erdoğan și criza Turciei moderne”, a reputatului istoric Soner Çağaptay


Povestea „sultanului” care a construit o Turcie modernă și prosperă, dar și radiografia „laturii sale autocrate și intolerante” 

 

Cea mai dificilă misiune cu care m-am confruntat în cei 35 de ani de carieră diplomatică a fost să interacționez cu Recep Tayyip Erdoğan. Alături de Bibi Netanyahu și de liderul suprem Khamenei, Erdoğan este unul dintre cei trei lideri importanți ai Orientului Mijlociu din secolul XXI. Volumul lui Çağaptay descrie atât personajul, cât și statul său; mi-aș dori să-l fi citit înainte de a fi numit ambasador al Statelor Unite în Turcia”. - JAMES F. JEFFREY, fost ambasador al Statelor Unite în Turcia

 

Într-o lume în care se manifestă tot mai mari tensiuni între Rusia și lumea occidentală, între Orientul Mijlociu și Europa, între sunniți și șiiți, între islamism și liberalism, Turcia constituie un veritabil punct de întâlnire al tuturor acestor falii geopolitice.

 

De o bună perioadă de timp, destinul Turciei este strâns legat de cel al președintelui său, abilul politician populist de dreapta Recep Tayyip Erdoğan. Începând din 2002, Erdoğan își consolidează pas cu pas poziția, folosindu-se de toate pârghiile necesare – politice, economice, culturale –, pentru a întoarce Turcia la valorile tradiționale islamice. Pentru aceasta, a fost nevoie, printre altele, de reprimarea vocilor critice – ziariști, scriitori, academicieni, membri ai forțelor armate sau angajați ai sistemului juridic. Controversata lovitură de stat din 2016 a fost menită să îi creeze lui Erdoğan o aură de salvator al națiunii, un Atatürk anti-Atatürk. Numai că, de atunci, națiunea turcă se adâncește în criză.

 

În Erdoğan și criza Turciei moderne, Soner Çağaptay urmărește parcursul politic al lui Recep Tayyip Erdoğan, de la absolventul de colegiu musulman, dezorientat de societatea modernă, la exponentul mișcării politice islamiste. În căutarea rădăcinilor politice ale lui Erdoğan, Çağaptay radiografiază istoria mai recentă sau mai îndepărtată a Turciei, neevitând să vorbească deschis despre liberalism, kemalism, gülenism, dar și despre spinoasa problemă kurdă.

 

Cartea este structurată în următoarele capitole (la final cuprinde note, index, bibliografie):

 

Introducere:    Cine este Recep Tayyip Erdoğan?

Capitolul 1       Un copil sărac și religios, în Turcia seculară

Capitolul 2       Turcia după Atatürk

Capitolul 3       Fundamentele islamului politic în Turcia

Capitolul 4       Generalii făuresc o nouă Turcie

Capitolul 5       Ascensiunea fulgerătoare a lui Erdoğan ca primar al Istanbulului

Capitolul 6       Furtuna perfectă

Capitolul 7       Erdoğan la putere: anii fericiți

Capitolul 8       Revoluția tăcută

Capitolul 9       Revoluția își devorează copiii

Capitolul 10     Viitorul kurzilor din Turcia: pace sau război?

Capitolul 11     Pariul politicii externe

Capitolul 12     Sfârșitul crizei din Turcia

 

Cartea va fi disponibilă la finalul lunii februarie, la prețul de 44.90 lei pe publisol.ro, în librării, magazine on-line (emag.ro, libris.ro, librex.ro, elefant.ro, librarie.net, cartepedia.ro, bookcity.ro, carturesti.ro, bookzone.ro etc) și la chioșcurile de presă.

*

*                 *

Soner Çağaptay este beneficiar al bursei Beyer Family și director al programului de cercetare dedicat Turciei, derulat la The Washington Institute for Near East Policy. A publicat numeroase lucrări având ca temă relațiile dintre Statele Unite și Turcia, legăturile dintre Uniunea Europeană și Turcia, politica internă a Turciei, problema kurdă și naționalismul turc. Lucrările lui au apărut în jurnale academice și importante publicații cu circulație internațională, între care Wall Street Journal, Washington Post, New York Times, Atlantic, Guardian, Foreign Affairs și CNN.com. Publică în mod constant articole în Hürriyet Daily News, cel mai vechi și mai influent jurnal de limbă engleză din Turcia, precum și pe blogul CNN Global Public Square.

 

Apare cu regularitate la CNN, NPR, Voice of America și BBC. Istoric de profesie, Çağaptay și-a susținut teza de doctorat la Universitatea Yale (2003) pe tema naționalismului turc și a conferențiat la universitățile Yale, Princeton, Georgetown și Smith College despre situația din Orientul Mijlociu, Mediterana și Europa de Est. Cursul său din semestrul al doilea al anului 2003 pe tema istoriei moderne a Turciei a fost primul de acest tip oferit de Universitatea Yale după o perioadă de trei decenii în care acest spațiu geografic ieșise din sfera de interes a marilor universități americane. În 2006-2007 a fost profesor la Departamentul pentru Studiul Orientului Apropiat al Universității Princeton, în cadrul programului de burse Ertegun. I s-au acordat o serie de titluri onorifice, dar și burse, între care se numără cele oferite de fundațiile Smith Richardson, Mellon, Rice și Leylan.

 

Soner Çaǧaptay a scris cinci cărți dedicate Turciei, bine primite de mediul universitar în care evoluează autorul, dar și de pasionații de istorie, economie și politică globală: Islam, Secularism and Nationalism in Modern Turkey: Who is a Turk? (2006), The rise of Turkey: the twenty-first century's first Muslim power (2014), The new sultan: Erdogan and the crisis of modern Turkey (2017, 2020), Turkey and the politics of the Middle East (2019) și A Sultan in Autumn: Erdogan Faces Turkey's Uncontainable Forces (2021).

Traducere:                 Maria Yvonne Băncilă

Redactor:                   Constantin Furtună

Date tehnice:             ISBN 978-606-9629-65-9

Format:                      13 x 20 cm, 304 pagini + coală foto de 8 pagini

 

miercuri, 23 februarie 2022

CONCURS: ULTIMA VIAȚĂ (CRIME SCENE PRESS)


Cu ocazia Blog Tourului organizat de editura Crime Scene Press, avem plăcerea de a vă invita la un nou concurs!   

 

De fapt, vor fi trei concursuri, unul aici, unul pe pagina noastră de Facebook: Cărțile Mele Și Alți Demoni și unul pe Instagram, la: cartile_mele28, iar premiul constă în câte un exemplar din romanul „Ultima viață”, de Peter Mohlin & Peter Nyström.

 

Ce trebuie să faceți pentru a participa la concursul de pe blog?  

1. Dați like paginilor de Facebook: Cărțile Mele Și Alți Demoni & Crime Scene Press.  

2. Scrieți, într-un comentariu, care este cartea voastră preferată de la Crime Scene Press.

3. Distribuirea acestui articol este opțională (sunteți înscriși în concurs odată ce ați realizat primele două cerințe). 

 

Concursul se va desfășura până în data de 3 martie, ora 23:59, iar câștigătorul va fi ales prin Random.org.

 

Mult succes tuturor!


Descriere carte:


Roman răsplătit de Crimetime în 2020 cu premiul pentru cel mai bun debut

Drepturile au fost vândute în 18 țări

Agentul american de origine suedeză John Adderley se trezește pe un pat de spital în Baltimore. A fost împușcat de mai multe ori și știe că e norocos să mai fie în viață. Însă la numai câteva paturi de el zace bărbatul care cu numai douăzeci și patru de ore înainte îi ținuse pistolul la cap.

Cu zece ani în urmă, în Karlstad, în Suedia, adolescenta Emelie, unica moștenitoare a imperiului de modă Ackwe, a dispărut fără urmă. Părinții ei cred că a fost răpită. Când polițiștii descoperă sânge pe o stâncă din apropierea casei, îl arestează pe un adolescent din partea săracă a orașului. Cadavrul nu e găsit, iar el nu poate fi pus sub acuzare.

Cazul ajunge în prezent pe mâinile lui John Adderley. Deși trebuie să depună mărturie împotriva cartelului de droguri în care a fost infiltrat și intră în programul de protecție a martorilor, John cere să fie transferat la Karlstad. Cunoscând Suedia, pornește ancheta alături de polițiștii din localitate. Dar știe că traficanții din cartel au pus un preț pe capul lui. Iar pedeapsa pentru trădare este moartea.


„Nu e niciodată în alb și negru, are tot timpul mai multe fațete și e interesantă. Și, bineînțeles, plină de suspans, foarte plină de suspans, insuportabil de plină de suspans.”

Kapprakt

„O realizare suedeză de top, într-un gen unde Suedia e lider mondial.”

Lasse Anrell

„Rareori întâlnești un debut atât de matur ca al autorilor Peter Mohlin și Peter Nyström, care în multe privințe vin cu elemente noi în genul atât de clasic al romanului polițist Narațiunea, personajele, ambianța, dialogurile, suspansul, răsturnările de situație, rezolvările dramatice – da, toate sunt exact cum trebuie.”

Kapprakt


Cartea poate fi comandată de AICI.

joi, 17 februarie 2022

Recenziile lui Gică 61 - Oameni capabili de Klas Ekman (Blog Tour 1/2022)


Titlu: Oameni capabili 

Autor: Klas Ekman

Editura: CRIME SCENE PRESS 

Titlu original: De kapabla (2020)

Traducere de Daniela Ionescu

Anul apariției: 2021

Număr pagini: 368

Media pe Goodreads: 3,20 (din 451 note)

 

Așadar, astăzi, pentru că e rândul meu să-mi dau cu părerea, voi scrie câteva rânduri despre „Oameni capabili”, romanul de debut al lui Klas Ekman. Dar, înainte să disec povestea, trebuie să menționez faptul că avem de-a face cu un volum cât se poate de diferit. Pentru început, este foarte greu să încadrăm textul într-un gen deja existent. Ar fi foarte simplu să spunem că este vorba despre un thriller psihologic. Da, ar merge sintagma, dar, din punctul meu de vedere, nu am face nimic mai mult decât să limităm valoarea cărții, încadrând-o într-o categorie clișeică. De altfel, nici roman polițist nu pare a fi. Cred că, deocamdată, cel mai corect ar fi s-o privim ca pe o dramă, însă trebuie să avem grijă să nu facem confuzia cu genul dramatic sau cu un Romance cu final nefericit, pentru că, în nici un caz, nu este vorba despre așa ceva.

Romanul nostru începe cu o frumoasă poveste de dragoste. Johan și Anna sunt foarte fericiți împreună, așa că își doresc să petreacă cât mai mult timp unul cu celălalt, împărtășindu-și întâmplările de zi cu zi și făcând dragoste nebunește. Însă, în paradisul lor emoțional și instinctual, există o mică problemă. Anna este căsătorită și are doi copii, iar unul dintre ei suferă de o afecțiune psihică, posibil autism, și, pentru ca băiețelul să nu fie afectat de problemele părinților, Anna trebuie să renunțe complet la idila cu Johan. Lucru pe care de altfel îl și face. Gata, escapadele lor au luat sfârșit, iar cei doi părăsesc hotelul unde au avut parte de ultima aventură, îndreptându-se spre casă. Însă pe drum bărbatul devine din ce în ce mai isteric și ia naștere o ceartă îngrozitoare între foștii amanți. Într-un moment de neatenție, mașina lovește ceva, ceva ce seamănă foarte mult cu o ființă umană.

Existența simplă a celor doi s-a făcut țăndări. Acum ei se găsesc pe marginea șoselei, privind la cadavrul din șanț, biletul lor sigur spre cea mai apropiată închisoare. Însă, atunci când vrei să scapi de trecut și când speri la o viață liniștită, ești dispus să faci sacrificii imense. Oricum nimeni nu a văzut accidentul, poate, totuși, se poate rezolva acest „mic” inconvenient. Așa că iei decizia să ascunzi cadavrul și să nu dai de știre autorităților. Și, odată ajuns acasă, speri ca totul să se fi rezolvat. Dar lucrurile nu sunt chiar așa de simple, pentru că persoana pe care ai ucis-o are și ea o poveste și poate există cineva care îi va descoperi la un moment dat trupul și va dori să afle ce s-a întâmplat cu adevărat în acel loc.

            Dacă era vorba despre un roman polițist clasic, cei doi foști iubiți ar fi căzut, fără nici o problemă, în rolul ucigașilor. Astfel, la scenariu s-ar mai fi adăugat un investigator competent, care, într-un final, ar fi reușit să rezolve cazul. Dar Ekman cunoaște foarte bine aceste modele și tehnici livrești, așa că a decis să schimbe cu totul ecuația. Aici nu vorbim despre criminali și detectivi, ci doar despre oameni capabili. Capabili să ucidă, capabili să ascundă o crimă, capabili s-o mai comită încă o dată dacă e nevoie, capabili de orice. Odată cu accidentul, protagoniștii noștri coboară din ce în ce mai mult pe scara oamenilor raționali și angrenați în responsabilitățile sociale, devenind doi excentrici ce își urmăresc doar propria siguranță. Și, cu fiecare gest tot mai puțin lucid, cei doi reușesc să-și ridice un infern doar al lor, un loc sângeros și plin de umbre incriminatoare. În altă ordine de idei, întregul roman l-am perceput ca pe un film alb-negru, nu am simțit nevoia să atribui culori nici personajelor, nici descrierilor de locuri sau întâmplări. Poate că m-a influențat și coperta, dar sunt sigur că această impresie o veți avea și voi, în momentul în care veți citi cartea.

            Și acum, dacă punem totul cap la cap, putem observa cum Klas Ekman, încercând să se ferească de clișee și dorind să creeze o poveste nemaiîntâlnită, a reușit să realizeze un antiroman polițist de toată frumusețea. În acest sens, suspansul nu se datorează în totalitate unei surse exterioare, ci fricilor și traumelor cu care se confruntă protagoniștii, iar lumea ficțională, în loc să își găsească echilibrul, pare să se destrame cu fiecare act necugetat al personajelor, transformându-se într-o capcană pentru toți cei care cred că pot trece dincolo de lege. Pe lângă asta, cartea de față reprezintă o ingenioasă comedie neagră, o farsă a destinului care se va întoarce, tot timpul, împotriva celor de la care a plecat și în care orcine nu va respecta cu strictețe scenariul va ajunge să-și salveze sufletul și să-și păstreze integritatea socială.


Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile prietenilor ce iau parte la acest Blog Tour, unde a apărut sau urmează să apară, zilele acestea, câte o recenzie despre romanul lui Klas Ekman: 

Literatura pe tocuri  

Biblioteca lui Liviu 

Ciobanul de Azi 

Anca și cărțile.ro

Analogii, Antologii  

Citește-mi-l

 

COMANDĂ CARTEA 

miercuri, 9 februarie 2022

Recenziile lui Gică 60 - Ultima cursă spre Woodstock de Colin Dexter


Titlu: Ultima cursă spre Woodstock  

Serie: Inspector Morse #1

Autor: Colin Dexter

Editura: PALADIN

Titlu original: Last Bus to Woodstock (1975)

Traducere de Lorena Lupu

Anul apariției: 2022

Număr pagini: 304

Media pe Goodreads: 3,86 (din 13.920 note)

 

Într-o seară frumoasă de septembrie, două fete așteaptă autobuzul, și, pentru că acesta nu mai apare, decid să facă autostopul. Așa începe romanul lui Colin Dexter, „Ultima cursă spre Woodstock”, primul volum din seria ce îl are ca protagonist pe ingeniosul și carismaticul inspector Morse. Știu că există și un serial fidel, de asemenea, știu că această carte a fost publicată pentru prima dată în 2013, însă, cu ocazia reeditării din colecția „Paladin Crime Masters”, am ajuns și eu abia acum să o citesc. Pentru început, pot să spun că a fost o lectură OK. Nu e nici cel mai bun roman polițist cu detectivi a la Sherlock Holmes, însă nu e nici cea mai slabă poveste peste care am dat în ultima vreme. Pretextul e bun, intriga ia amploare încă de la primele pagini, iar personajele sunt realizate excelent.

Revenind la subiectul cărții și da, după cum v-ați dat seama deja, una dintre fete nu mai ajunge niciodată acasă. Cadavrul său este găsit în curtea unui local, și toate semnele arată că a fost vorba despre o crimă extrem de violentă. Aici intră în scenă inspectorul Morse și simpaticul său ajutor, sergentul Lewis, două personaje complet opuse, care, împreună, formează cuplul celebru de investigatori, pe care Arthur Conan Doyle l-a introdus pentru prima dată în literatura polițienească. Cercetând indiciile de la locul tragicului eveniment, mintea lui Morse începe să dea curs unor scenarii posibile, și de aici începe un întreg joc despre cine e criminalul, cine le-a luat pe fete cu mașina și cine avea vreun motiv serios să recurgă la omor. Starea în care este găsit trupul victimei sugerează că ar fi vorba despre o crimă pasională, dar și despre o posibilă răzbunare.

Pe lângă o anchetă detectivistică ca la carte, povestea lui Colin Dexter se remarcă, în special, prin umorul personajelor și situațiile comice în care ajung acestea. Deși uciderea tinerei conferă o notă sumbră și serioasă textului, există și o dimensiune grotescă, realizată prin intermediul comentariilor și observațiilor caracterelor de pe margine. Uneori investigația înaintează extrem de repede, alteori pare să se fi împotmolit, moment în care Morse decide că e cazul să privească toată situația dintr-o altă perspectivă. Atunci când lucrurile devin foarte încurcate, ingeniosul protagonist o ia de la capăt și ajunge să observe anumite lucruri, peste care, prima dată, trecuse cu vederea.

Ce am apreciat foarte mult la acest volum a fost realismul cu care sunt înzestrați protagoniștii. Chiar dacă pare că ei își petrec aproape tot timpul la locul de muncă sau pe teren, există și câteva secvențe în care este evidențiată viața de familie a sergentului Lewis și un întreg capitol în care Morse este luat de pe piedestalul său de geniu și aruncat în cotidianitate. Astfel, cei doi  sunt prezentați ca persoane normale, care, în orice clipă, pot avea parte de un accident neprevăzut, fie el fizic, fie de natură psihologică. De altfel, caracterele secundare și episodice condimentează foarte bine atmosfera, mai ales că nimeni nu e cine pare a fi și că aproape toată lumea ar putea să fie vinovată, într-un fel sau altul, de moartea tinerei fete.

Gata, chiar nu vreau să mai dau detalii cu privire la acest volum, așa că vă încurajez să puneți mâna pe el și să vă bucurați de o anchetă plină de peripeții și de răsturnări de situație, la care sigur nu v-ați așteptat. E o carte destul de subțire, mie mi-a luat două zile s-o citesc, dar, cu siguranță, poate fi lecturată și într-o seară , având în jur de 300 de pagini. Și, pentru că intenționez să închei această recenzie într-un mod care să invite la discuție, vreau să vă întreb: Care a fost povestea voastră preferată, în care și-a făcut de cap un personaj cu puternice trăsături de Sherlock Holmes?


COMANDĂ CARTEA


miercuri, 2 februarie 2022

Recenziile lui Gică 59 - Opt milioane de zei de David B. Gil


Titlu: Opt milioane de zei

Autor: David B. Gil

Editura: LEBĂDA NEAGRĂ

Titlu original: Ocho millones de dioses (2019)

Traducere de Ana-Maria Babușcă

Anul apariției: 2021

Număr pagini: 672

Media pe Goodreads: 4,28 (din 594 note)

 

Opt milioane de zei. Spirite divine ale focului, ale apei, ale vântului, ale pietrei, ale tuturor lucrurilor care există  pe cer, în ocean și pe pământ. Entități metafizice ce se regăsesc peste tot și în toate. Însă, mai mult decât niște ființe spirituale, aceste creaturi sunt mărci ale sensului, ale unei filosofii vitale în care muritorii au nevoie să creadă, pentru a-și justifica acțiunile și gândurile. Fie că vorbim despre o credință panteistă, în care fiecare bucată din cosmos joacă un rol în funcție de întregul din care face parte, fie că ne referim la sfaturile Profetului care a găsit revelația sub un smochin sau la modelul Fiului  lui Dumnezeu care a murit pe cruce – esența tuturor evenimentelor sacre stă în deschiderea și urmarea unei căi spirituale, un drum ce va conduce ori la armonia cu universul, ori în locul care este cunoscut drept paradisul. Însă, deși toate aceste căi promit iluminarea, oamenii au încercat mereu să-și impună propria credință.

Povestea noastră începe în Spania anului 1579, când Părintele Martín Ayala, traducător și unul dintre cei mai buni vorbitori de japoneză, este solicitat în Țara Soarelui Răsare, pentru a investiga o serie de crime împotriva creștinismului. Câțiva dintre frații săi, care au mers în noul teritoriu pentru a împărtăși cu acei „barbari” învățăturile lui Hristos, au fost găsiți uciși în moduri extrem de brutale. Misiunea lui Ayala este de a merge pe urma omorurilor, de a descoperi cauza morții și de a-i găsi, într-un final, pe cei vinovați. Însă, în drumul plin de primejdii ce-l așteaptă, călugărul nu va fi singur. Alături de el va călători Kudō Kenjirō, un samurai rural din Anotsu, care a fost însărcinat să aibă grijă de noul-venit, cu prețul propriei vieți.

            Deși în centrul acestui roman stufos sunt plasate două sau trei personaje principale, numărul caracterelor care defilează prin cadru este imens. Există o suită de călugări iezuiți care ori sunt uciși, ori se pierd prin fundal, câteva personaje importante ce sunt inserate în momentele cele mai tensionate ale poveștii, o mulțime de samurai aflați în misiune și de ronini care rătăcesc sau umblă cu scopuri necurate și câțiva conducători măreți, pe care autorul i-a preluat din surse istorice reale. Cu alte cuvinte, societatea vremii este alcătuită din toate categoriile de indivizi, de la cei mai nobili, până la cei ce se ocupă de mizerie, fecale și cadavre. De altfel, prin intermediul acestui peisaj al viciilor și al virtuților, ne este prezentat un teritoriu într-o continuă schimbare. Pe acest pământ alcătuit din insule, jocurile de putere sunt la ordinea zilei, toți complotează împotriva tuturor, și un simplu gest de nesupunere te poate costa viața.

            Lumea prin care cei doi eroi înaintează este scindată între vechea religie șintoistă și noua ordine creștină. Pe lângă asta, există și o sectă de călugări budiști care dorește să-și impună propriul sistem spiritual. Deși Părintele Ayala vrea să-i aducă pe toți sub umbrela lui Dumnezeu, el conștientizează că binele poate lua formă și în sufletele celor „eretici”. Astfel, miza etică este plasată sub semnul onoarei, iar toți cei care nu își duc misiunea la capăt sau complotează împotriva stăpânilor merită să fie pedepsiți. Cei doi eroi constituie două extreme care încearcă să se înțeleagă reciproc. Chiar dacă noul-venit este foarte închistat în doctrina sa, nu vede crezul celuilalt ca pe ceva complet greșit. La rândul său, Kudō Kenjirō se concentrează în principal pe misiune, și astfel, între cei doi începe să ia naștere o prietenie adevărată.

Nu trebuie să privim Volumul de față printr-o perspectivă occidentală. Aici ne aflăm în Orientul Îndepărtat, într-o lume care funcționează după alt fel de reguli. Luptele dintre samurai nu țin o veșnicie, întinzându-se pe zeci de pagini, ci se desfășoară repede și onorabil. Dar acest aspect este valabil doar în cazul samurailor, nu și al piraților sau al contrabandiștilor care se luptă pentru a pune mâna pe bunurile ce vin pe mare.

            Dincolo de o ficțiune realistă cu nuanțe de roman polițist, „Opt milioane de zei” este o carte care ne prezintă un capitol important din istoria Japoniei. Cu toate că protagoniștii noștri sunt personaje de tipar, evenimentele majore din poveste chiar au avut loc, unele nume și locuri confirmând veridicitatea narațiunii. Apelând la acest construct dual, David B. Gil realizează o intrigă originală, care se adresează atât cititorilor ce preferă o structură detectivistică, cât și celor care caută un roman cu tematică culturală și religioasă. Mi-a plăcut această poveste și abia aștept să văd ce va mai apărea în colecția Green Spot a editurii Lebăda Neagră, iar cineva mi-a șoptit că data viitoare ne vom muta în Italia, acolo unde are loc acțiunea din volumul „Orașul vrăjitoarelor”.


COMANDĂ CARTEA