Titlu:
Glonțul care a ratat ținta
Serie:
Clubul Crimelor de Joi #3
Autor:
Richard Osman
Editura: CRIME
SCENE PRESS
Titlu
original: The Bullet That Missed (2022)
Traducere
de George Arion Jr.
Anul
apariției: 2022
Număr
pagini: 400
Media pe
Goodreads: 4,49 (din 45.086 note)
Cum ar trebui să se comporte o
persoană ajunsă la optzeci de ani? Cum ar fi firesc să-și ducă zilele înainte
ca destinul să ia ce-i al lui? În mod cert nu există, așa cum ne impune
societatea, un singur și tragic răspuns. Nu, nu e necesar, odată ce ai primit
talonul de pensie, să te retragi la un azil, unde câțiva tinerei bine plătiți
să-ți spună cu ce să te îmbraci astăzi și care șosetă cu care se potrivește. Nu
trebuie să zaci, de parcă moartea ți-a făcut deja planurile, în paturile lor
inconfortabile și să aștepți ca un nepot sau vreun vechi prieten să-ți facă o
vizită și să-ți aducă o porție de tocăniță, știi tu, de-aia de care-ți plăcea
pe vremuri. Și în niciun caz nu ai nevoie de privirile lor compătimitoare, care,
în loc să-ți dea speranță, nu fac decât să te afunde și mai adânc în pământul rece
în care cu siguranță vei ajunge destul de curând.
După ce ne-a încântat cu romanele
„Clubul crimelor de joi” și „Bărbatul care a murit de două ori”, Richard Osman revine
cu cel de-al treilea volum al seriei cu același nume și ne propune o nouă
aventură incitantă, de la care protagoniștii noștri preferați evident că nu se
vor da în lături. Așadar, e joi, suntem din nou în camera de puzzle și așteptăm
să vedem despre ce e vorba de data asta. OK, avem o jurnalistă care a fost
ucisă. Hmm, cică, deși mașina ei a zburat de pe un pod direct în râu, cadavrul
nu i-a fost găsit niciodată. Nimic de obiectat, sună interesant, mai ales că de
această dispariție e legată și evaporarea unei sume uriașe de bani, biștari
care se pare c-au fost făcuți prin niște învârteli nu tocmai legale. Mda, sună
mai bine decât straniul caz al celor trei schelete din debara, propus de către Joyce,
despre care probabil vom discuta data viitoare. Dar, până atunci, haideți să
vedem cum ne împărțim sarcinile, ca să aflăm ce s-a întâmplat, de fapt, cu Bethany Waites.
Și așa, cei patru simpatici
pensionari se pun pe treabă. În vreme ce Ron, în demersul lui de-a Sherlock pe
la televiziunea unde a lucrat reportera, se îndrăgostește ca un adolescent de
tipa ce se ocupă cu machiajele oamenilor ce urmează să apară pe micul ecran,
Ibrahim vizitează o hoață bogată la închisoare, pentru a o coopta în investigație,
propunându-i astfel să ia legătura cu o altă deținută, despre care se crede că
ar ști adevărul, dar că i-ar fi frică să-l împărtășească forțelor de justiție. În
tot acest timp, bătrânica șefă, Elizabeth, este ocupată, fiind răpită de un
necunoscut și angrenată într-un așa-zis joc mafiot, în cadrul căruia i se cere să-l
ucidă pe Viktor Ilici, un interlop celebru și foarte bun prieten de-al ei de pe
când făcea parte din MI6. Dar să nu uităm de Joyce, cea care de curând și-a
luat un câine și face investiții în criptomonede, fiindcă datorită jurnalului
ei avem acces la masa pe care se va asambla puzzle-ul din final.
Pe lângă cei patru octogenari,
peisajul de la Coopers Chase se îmbogățește cu câteva chipuri noi, de la un
fost colonel KGB, ce se tot gândește că i-a sosit vremea să se retragă într-un
loc frumos și „liniștit”, până la un bătrânel de treabă, care nu înțelege că
cele două porții de tocăniță, pe care i le aduce Joyce, nu sunt doar pentru el.
Însă să nu cumva să-i pierdem din vedere pe Donna și Bogdan, pentru că de
curând ei formează un cuplu, despre care, chipurile, nu știe încă nimeni. Câte personaje,
tot atâtea jocuri de rol... Cei buni fac pe răii ca să-și atingă scopurile, iar
cei răi, după ce au cunoscut căldura și bunătatea din sufletele celor ajunși la
senectute, trec de cealaltă parte a baricadei, dând o mână de ajutor la
rezolvarea cazului din centrul tuturor evenimentelor, pentru că, da, uneori
glonțul chiar ratează ținta.
Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile prietenilor ce iau parte la acest Blog Tour, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui Richard Osman: