„Nădejde e poate primul
nostru autor cu conștiință reală de reporter, cu adevărat interesat de
descrierea mediilor mai necunoscute ale epocii ei din punct de vedere social.
De aceea, proza ei rămâne, dincolo de moralismul pregnant, o dare de seamă
asupra situațiilor de gen și clasă în epocă.”
Ștefan Baghiu
Tache Serafim
rămâne singur cu cei patru copii – Zoe, Magda, Georgică și Ilie, după ce soția
lui, Eliza, moare dând naștere celui mai mic dintre ei. Încurajat să se însoare
din nou, Tache refuză, mai ales pentru că nu poate avea încredere că o altă
femeie îi va crește corect copiii. Preferă, astfel, sacrificiul fiicei celei
mari, Zoe, care renunță la tot pentru a-și crește frații și surioara, dar care
asistă neputincioasă la eșecul constant al fraților, căci Georgică ajunge medic
doar pentru a vedea că nu poate să rezolve nimic din cauza unui sistem erodat
pe toate părțile, Magda ajunge să fure, iar Ilie este urmărit de poliție.
Cu o prefață
semnată de Ștefan Baghiu, „Părinți și copii, este, citându-l pe acesta, „un
roman cinic dar care, totuși, este o pledoarie consistentă pentru fidelitate,
învățătură și cinste.”
Cartea va fi disponibilă din
21 martie, la prețul de 42,90 lei pe publisol.ro, în
Librării și în magazinele online (emag.ro, libris.ro, librex.ro, elefant.ro,
librarie.net, cartepedia.ro, bookcity.ro, carturesti.ro, bookzone.ro etc).
Partener media – Radio România Cultural.
Sofia Nădejde (14 septembrie 1856, Botoșani
– 11 iunie 1946, București) a fost o publicistă, prozatoare și autoare
dramatică română, susținătoare a feminismului. A fost soția lui Ioan Nădejde,
mama a șase copii și sora pictorului Octav Băncilă.
A fost prima femeie din
România căreia i s-a permis să dea examenul de bacalaureat la un liceu de
băieți, prima femeie care a condus o revistă literară la noi, prima femeie care
a vorbit la Clubul Muncitorilor, prima care a condus congresul unui partid
muncitoresc. Într-un sondaj al României literare din 1895, Sofia Nădejde
a fost votată cea mai cultivată româncă a timpurilor ei de către
personalitățile culturale contemporane.
În cei 60 de ani cât a
fost activă, adică până la 89 de ani, a publicat sute de articole pe diverse
teme, foiletoane, discursuri care au la bază emanciparea femeii, dar şi schiţe,
nuvele, recenzii şi traduceri din literatura universal în
Femeia română, Contemporanul, Lumea nouă științifică și literară,
Evenimentul literar (publicație pe care a și condus-o), Adevărul sau
Dimineața.
Este autoarea
a patru romane: Patimi (1903), Irimel, întâmplările unui tânăr român
în Moldova, Rusia și Japonia (f.a.), Robia banului (1906) și Părinți
și copii (1907). Un al cincilea roman al său, Tragedia Obrenovicilor,
a apărut doar în foileton în ziarul Universul.