ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »

vineri, 1 mai 2020

„Omul de cretă” sau despre macabra maturizare a unui grup de prieteni



Romanul „Omul de cretă”, scris de C. J. Tudor, a fost publicat în anul 2019, la editura Nemira, în traducerea lui Alexandru Macovescu. Romanul, încadrat în literatura Horror, urmărește viața unei societăți normale, din care eroismul lipsește. Personajele sunt cât se poate de umane, cu probleme, opsesii, vicii și anxietăți care le pun viețile în pericol.

Citind această carte mi-am amintit de copilărie, de momentele în care desenam cu creta pe asfaltul din spatele blocului. Pe lângă ne lipsitul șotron desenam case și cercuri legate de niște bețe cărora le spuneam oameni. Mi se părea cel mai inocent și creativ joc al copilăriei și nu m-am gândit nicio clipă că ar putea fi folosit ca subiect de roman. Însă cartea lui C. J. Tudor depășește cu mult granițele copilăriei. Autoarea transformă acest joc într-un mecanism al fricii și al grotescului.

În 1986, Eddie este un băiat de 12 ani căruia îi place să piardă timpul cu prietenii săi, prin pădure sau la locul de joacă. Este un copil modest care nu are posibilitățile materiale ale prietenului său Gav. Din acest motiv, Eddie este nevoit să obțină lucrurile pe care și le dorește, furându-le. Am putea spune că are o obsesie pentru lucrurile care nu-I aparțin, el numindu-se colecționar de absolut orice. Cu excepția băieților mai mari care-l mai bat din când în când, lumea sa de copil pare să fie perfectă, însă nu pentru mult timp.

Având câțiva bani adunați pentru ocazii speciale, Eddie pleacă împreună cu cei patru tovarăși ai săi la carnaval. Eddie își pierde portofelul, iar în încercarea de a-l  găsi este martorul unui accident, în care o fată este mutilată. În această împrejurare, băiatul face cunoștință cu viitorul său profesor de limbă engleză, un personaj misterios, față de care va simți o atracție și o respingere care nu pot fi explicate.

            Într-o zi, Eddie și familia sa sunt invitați la ziua de naștere a lui Gav. După ce sărbătoritul deschide toate cadourile, Eddie găsește o cutie ce nu fusese despachetată. Ei descoperă că în ea se afla o cutie cu cretă colorată. Ceea ce la început s-a dovedit a fi un dar banal și plictisitor, a devenit un nou mijloc secret de comunicare, cunoscut doar de Eddie și gașca sa. Fiecare dintre ei și-a ales o anumită culoare, excepție fiind albul, pentru a-și lăsa mesaje unul altuia. Atunci când încep să apară mesaje cu cretă albă, la locul unor crime suspecte, copiii speriați renunță la desenele cu cretă, dar nu și la cercetări.

            Secretele roiesc în jurul anumitor membri ai micii lor comunități, iar acestea par să se adâncească cu fiecare întâmplare. Atunci când, în pădure, este găsit cadavrul sfârtecat al Elisei, victima accidentului de la carnaval, iar apoi, când profesorul de engleză se sinucide, pare că făptașul a fost găsit. Oare așa să fie?

            Acțiunea romanului merge pe două planuri, cel de-al doilea prezentând un Eddie de 42 de ani, la 30 de ani după găsirea cadavrului din pădure. La ușa lui Eddie apare un fost prieten, despre care nu mai auzise nimic de foarte mult timp. Venirea acestuia și moartea lui suspectă îl determină pe Eddie să caute răspunsuri la întrebările care îi persistau în minte încă din copilărie. El începe să cerceteze crimele ce au avut loc în urmă cu 30 de ani, scoțând la iveală noi secrete dureroase.

            Cel mai mult mi-a plăcut modul în care autoarea se joacă, creând un labirint pentru cititor, astfel încât să nu-și dea seama cine este cu adevărat făptașul. Personajul profesorului de engleză, domnul Halloran este unul dintre cele mai interesante. Domnul Halloran suferă de albinism, adică nu are picmentul ce dă culoare pielii. Pasiunea sa este să deseneze cu creta, să creeze tablouri care par să prindă viață.

            Vă recomand „Omul de cretă” cu multă căldură. Deși este un roman dur și macabru, construcția personajelor și a acțiunii este unică.