Titlu:
Menajera e cu ochii pe tine
Serie:
Menajera (#3)
Autor:
Freida McFadden
Editura:
BOOKZONE
Titlu
original: The Housemaid Is Watching (2024)
Traducere
de Mihaela Apetrei
Anul
apariției: 2024
Număr
pagini: 400
Media pe
Goodreads: 3,93 (din 187.522 note)
Ne-a
fost frică de ea... Am iubit-o și urât-o în același timp, i-am apreciat curajul și
hotărârea de a face ordine într-o lume
modelată de mâinile de fier ale bărbaților abuzivi, capi ai familiilor care au
impresia că știu ce e mai bine pentru consoartele lor, chiar dacă asta înseamnă
să le zvânte în bătaie sau să le sechestreze în casă, doar pentru că sunt
mânați de niște instincte barbare și bolnave de a controla totul, de la
cuvintele pe care au voie să le rostească bietele martire pe care le numesc „soții”,
până la cerceii pe care au voie să-i poarte. Dar, mai presus de orice, ne-a
fost dor de ea și de personalitatea ei puternică. Din primele două volume, ne-am
obișnuit cu felul ei de a fi, mereu gata să treacă la acțiune, nesuportând
nedreptatea și violența masculilor, așa-zișilor ALFA, care instaurează un regim
de teroare în propriile lor case. Însă acum, în al treilea volum, lucrurile stau
altfel... Ea nu mai apare ca o menajeră-justițiară care, aproape asumându-și
rolul unui dumnezeu ce umblă printre muritori, le plătește abuzatorilor cu
aceeași monedă, ci o cunoaștem pe femeia casnică, mama supra-protectoare care,
păstrând amintirea trecutului zbuciumat, un portofoliu gros al celor pe care
i-a înlăturat în drumul spre libertate, trăiește prezentul așa cum n-a mai
făcut-o niciodată. Sunt sigură că v-ați dat deja seama despre cine e vorba...
Millie a avut un singur vis – să aibă grijă de propria gospodărie,
să-și crească copiii cu dragoste, departe de imaginea celei care a fost cândva,
și să ducă o viață tihnită alături de cel pe care îl iubește. Zis și făcut. După
14 ani în care a făcut curățenie prin casele și viețile altora, protagonista
noastră se mută împreună cu Enzo, soțul ei, și cu cei doi copii, Ada și Nico,
într-o casă veche, dar frumoasă, fiind pregătită să înceapă un nou capitol.
Chiar dacă situația lor financiară nu e roz, reușesc să angajeze o menajeră, ca
Millie să se poată odihni așa cum se cuvine. Dar problemele familiei Accardi
abia acum încep. Să spunem doar că vecina sexy, foarte băgăcioasă și enervant
de frumoasă, cam tulbură apele. Suzette este o scorpie veritabilă care își
tratează soțul ca pe un cățeluș, flirtând fără rușine cu Enzo, care răspunde
avansurilor ei fără perdea, ceea ce o face pe Millie să creadă că soțul ei o
înșală. Încrederea ei nemărginită în Enzo începe să se clatine, primind
lovitura de grație atunci când chipeșul italian recunoaște că a comis o crimă,
care, la prima vedere, pare un omor din dragoste. Jonathan, soțul lui Suzette,
este găsit înjunghiat, zăcând într-o baltă de sânge în propria sufragerie. Toate
dovezile îl incriminează pe grădinar, însă, așa cum bănuiți deja, lucrurile nu
sunt atât de simple precum par.
Freida
McFadden construiește al treilea volum al seriei „Menajera” ca pe un puzzle în
care mai multe piese se potrivesc în același loc, fiecare dând alt curs
poveștii. Cu toate că Millie e protagonista romanului, pasivitatea ei o trimite
în plan secund, lăsând impresia că e o marionetă în propria sa existență. Dintr-o
justițiară care știa tot ce mișcă, ajunge o femeie înconjurată de secrete. E
deposedată de identitatea de menajeră, rămânând doar cu atribuțiile de mamă
care se confruntă cu lucruri obișnuite, precum plata facturilor, un băiat
neastâmpărat cu probleme la școală și o fiică mult prea inteligentă pentru
vârsta ei, mereu conștientă de trecutul care o bântuie, fiind secondată de
apariția Marthei, femeia angajată de Enzo să deretice prin casă, în așa fel
încât Millie să se poată ocupa de serviciu și copii. Dar aici apare o confuzie,
subliniată chiar și de titlu, „Menajera e cu ochii pe tine”. Care menajeră? Și
pe cine urmărește? Două întrebări ce ne dau de gândit, încurcând și mai tare
ițele. Un aspect interesant al poveștii e că, de data asta, imaginea bărbatului
în general, pe care o prezintă Millie, oscilează între violență și blândețe sub
influența acțiunilor lui Enzo, care iese din anonimat, primind un rol
principal. Perspectiva se schimbă și în ceea ce privește poziția femeii. Ea nu
mai e o victimă, ci devine (poate) la fel de perfidă ca bărbatul, acoperindu-l,
mințind cu nonșalanță și profitând de orice avantaj pe care-l poate obține.
În ciuda
faptului că „Menajera e cu ochii pe tine” începe ca un roman de familie ce nu
promite prea multe, pe parcurs se transformă într-un thriller plin de suspans,
cu un fir narativ complicat, răsturnări de situație neașteptate și cu un final
clasic, dar cu un puternic impact emoțional. E o lectură alertă, chiar dacă pe
alocuri se mai împotmolește, insistând mult pe aceleași lucruri ce, în esență,
parcă nu au sens, cu personaje vechi și noi, vieți distruse și speranțe
spulberate, minți ușor de manipulat, frică și dorințe doar pe jumătate
împlinite, dar, mai înainte de toate, un adevăr crunt, care, de-ndată ce iese
la iveală, poate zdrobi și cele mai puternice inimi.
