Titlu: Lista de invitați
Autor:
Lucy Foley
Editura:
TREI
Titlu
original: The Guest List (2020)
Traducere
de Bogdan Ghiurco
Anul
apariției: 2021
Număr
pagini: 384
Media
pe Goodreads: 3,86 (din 485.107 note)
Mi
se întâmplă uneori să cad în capcana romanelor cu descrieri fenomenale, care
promit marea cu sarea, dar atunci când ajung să le citesc, am parte de o
dezamăgire cruntă. Așa s-a întâmplat și cu volumul „Lista de invitați”, de Lucy
Foley. Nu spun că a fost o lectură proastă – mă feresc să pun astfel de
etichete, pentru că întotdeauna există măcar un aspect bun în fiecare carte – însă, în cazul de față, suspansul a
cam lipsit, iar acțiunea a fost suficient de lentă încât să mă facă să sar
peste câteva pagini. Pe lângă faptul că autoarea realizează un thriller
psihologic impecabil, în care personajele atent construite se folosesc de
manipulare și de alte procedee injuste pentru a se dezvinovății de o culpă ce
planează deasupra tuturor, mai avem de-a face și cu un manual exagerat de detaliat despre cum să-ți organizezi nunta
perfectă. Cu alte cuvinte, ne este dezvăluit un univers în care fericirea nu
durează prea mult; o lume întunecată, presărată cu elemente gotice, amintiri
fantomatice și cu secrete murdare ce pun în pericol integritatea și imaginea unor
personalități mondene.
Jules Keegan este pregătită să facă
cel mai important pas din viața ei – să se mărite cu nimeni altul decât Will
Slater, bogatul și superbul prezentator al unei emisiuni despre cum să
supraviețuiești în sălbăticie. Tânăra ar fi putut alege orice locație din lume
pentru a-și organiza nunta, dar ea a preferat ca ceremonia să aibă loc pe o
insulă părăsită, într-un castel vechi. Decorațiunile sunt aranjate, tortul
arată delicios, rochia miresei este splendidă, iar invitații sunt pe drum – cu
alte cuvinte, nimic nu ar trebui să meargă prost. Dar și cele mai fericite
evenimente se pot transforma în adevărate coșmaruri atunci când o crimă se
întâmplă pe nepusă masă. Cei 13 invitați, un număr fatidic de altfel, vor fi
martorii și principalii suspecți ai unei tragedii neprevăzute, iar atunci când
minciunile și secretele vor începe dansul nupțial, nimeni nu va fi mai presus
de glasul judecății.
Autoarea construiește o serie de
personaje puternice, cu personalități foarte bine conturate și voci ce nu pot fi confundate, ceea ce reprezintă un
mare atu al cărții. Fiecare invitat are momentele sale în lumina reflectorului,
contribuind astfel la recompunerea imaginii de ansamblu asupra evenimentelor.
Însă e greu să ne dăm seama ce gândesc oaspeții, mai ales că toți au câte ceva
de ascuns, câte un secret care, dacă ar ieși la iveală, i-ar pune la zid pe
ceilalți. Și aici intervine acel joc subtil dintre aparență și esență, despre
care putem spune că oferă caracterelor o dublă identitate – una dezinvoltă, ce
este afișată în prezența celorlalți, și una bântuită de stafiile unui trecut
încețoșat, ce ia formă în intimitatea camerei, atunci când fiecare se poate
lăsa pradă propriilor monștri.
Caracterul antitetic se manifestă și
la nivelul spațiului. Insula devine un microunivers al amintirilor, rupt de
restul lumii. Deși, la început, putem vorbi, într-o oarecare măsură, despre un
tărâm paradiziac, unde urmează să aibă loc un eveniment fericit, pe parcurs
asistăm la o transformare infernală. Pentru a ajunge pe insulă, invitații
trebuie să traverseze marea capricioasă
în bărci ce pot fi comparate cu Luntrea lui Caron. Imaginea iadului este
susținută de cifra 13, de terenul mlăștinos, dar, mai ales, de comportamentul
indivizilor. Locul scoate tot ceea ce e mai rău din ei, toate remușcările și
setea de răzbunare.
Am
menționat mai sus că avem de-a face cu un manual despre cum să organizezi o
nuntă perfectă, și nu glumesc când spun că detaliile sunt chinuitoare. Paginile
cu descrieri dense și interminabile întrerup acțiunea în momentele cele mai
nepotrivite. Știu că este o tehnică pentru acumularea tensiunii, dar în cazul
meu nu a avut acest efect. Suspansul a dispărut treptat, cedând locul
monotoniei. Mi-aș fi dorit ca povestea să fie puțin mai dinamică, iar momentul
crimei să fie mult mai bine exploatat. Însă autoarea a dorit să scoată la
lumină reacțiile unor posibili criminali, dar și mecanismele prin care este
găsit făptașul, crima în sine fiind lăsată undeva în background.
Chiar aș fi vrut să-i dau mai mult de trei
stele, pentru că Lucy Foley știe cum să combine faptele și personajele, astfel
încât să realizeze un Thriller psihologic de calitate, însă descrierile și
așteptarea unei crime ce are loc abia în final m-au convins să nu-i ofer o notă
mai mare. Dar asta nu înseamnă că nu este o lectură interesantă și captivantă,
motiv pentru care romanul a câștigat premiul Goodreads pentru Mystery &
Thriller în 2020. Totul depinde de firul pe care îl urmărești, iar dacă ești
fanul amănuntelor și al poveștilor ce nu mizează totul pe suspans, aceasta este
cartea perfectă pentru tine.
