Titlu: A noua casă
Seria: Alex Stern #1
Autor: Leigh Bardugo
Editura: TREI
Titlu original: Ninth House (2019)
Traducere de Ciprian Șiulea
Anul apariției: 2020
Număr pagini: 592
Media pe Goodreads: 4,05 din 109.414 note
„Să ai putere în acest ținut întunecos, pentru a-l
lumina, și în această lume moartă, pentru a o face să trăiască.”
Citesc multe romane Fantasy, dar, destul de rar, iau
decizia de a scrie despre ele, nu pentru că nu aș avea impresii de împărtășit,
ci din cauză că nu găsesc cuvintele potrivite pentru a o face. Însă, de data
asta nu m-am putut abține. Am așteptat cu nerăbdare apariția romanului „A noua
casă” de Leigh Bardugo și nu exagerez, dar a meritat din plin. Fiind obișnuită
cu stilul autoarei, sută la sută Fantasy, din seria Grisha, „A noua casă” m-a
surprins din multe puncte de vedere. Libertatea limbajului, crime violente,
ritualuri sângeroase și magie cât cuprinde sunt doar câteva caracteristici ale
romanului care mi-au atras atenția.
Cum ar fi să trăim într-o lume
în care spiritele celor morți ar pluti nestingherite pretutindeni, putând poseda
corpuri și devora suflete? Mai mult de atât, cum ar fi să le putem vedea, așa
cum au fost în momentul morții, doar prin simpla ingerare a unei poțiuni – asta
dacă nu avem un „talent” din naștere. Ar fi macabru, dar, într-un final, ne-am
obișnui, așa cum a făcut și Alex Stern.
Alex este o tânără pierdută
într-o lume infernală, și nu din cauza magiei negre care este emanată de
fiecare pietricică a orașului New Haven. Adolescența sa a fost marcată de
droguri, alcool, sex și traume în care morții au jucat un rol esențial. Ea nu
este o eroină clasică cu puteri fenomenale care salvează lumea, ci o fată cu
probleme, singura care poate vedea și comunica cu cenușiii – sufletele celor
decedați. Datorită puterilor ei, Alex ajunge să ocupe funcția de Dante pentru
Lethe, cea de-a noua casă care are în atentă supraveghere alte opt. Însă
prudența celor din conducerea Lethe este doar o aparență. În realitate, fiecare
casă face ce, cum și când vrea, fără să mai țină cont de regulile impuse, acest
haos magic dând naștere unor crime grotești pe care Alex le va investiga.
Bineînțeles că acolo unde avem
un Dante, avem și un Virgiliu și un infern. Darlington este delegat s-o ajute
pe Alex să se integreze în cea de-a noua casă, iar pentru a face asta, ea
trebuie să facă o călătorie inițiatică în tenebrele infernului Lethe. Am
admirat mult alegerea autoarei de a așeza cele nouă case în așa fel încât să
recreeze infernul descris de Dante Alighieri, în „Divina comedie”. Dar scopul
acestui iad subteran și artificial este acela de a da naștere unui paradis la
suprafață, ceea ce nu se va întâmpla, cel puțin nu în acest volum.
Dispariția învăluită în mister
a lui Darlington conduce la multe disfuncții ale universului Lethe, dar, mai
ales, în viața lui Alex. Ea este nevoită să înfrunte singură forțele
monstruoase, de dincolo de voal, care îi pun de nenumărate ori viața în
pericol. Însă, datorită prietenilor fantomatici, unei femei ursuze și unui
polițist care nu crede în magie, ea va reuși să-și ducă misiunea la bun
sfârșit.
Personajele din acest volum
sunt foarte complexe, atât de complexe încât mi-a fost greu să îmi dau seama ce
gândesc. Chiar și protagonista este un amalgam de lumini și umbre. Dacă nu ar
fi existat incursiunile în trecut care explică multe lucruri, romanul ar fi
fost un veritabil labirint. Am apreciat mult determinarea eroinei care se
ridică de fiecare dată când este doborâtă. Însă ceea ce m-a făcut să mă atașez
de ea a fost simplitatea ei, faptul că este o adolescentă ca oricare alta, cu
multe decizii greșite la activ.
Ancheta polițistă desfășurată
de Alex mi s-a părut destul de complicată. Numeroasele piste m-au făcut să
bănuiesc de multe ori cine este criminalul, dar, de fiecare dată, noile dovezi
conduceau către alte personaje.
Nu vă voi dezvălui mai multe. Tot ce pot spune
e că Bardugo construiește un Fantasy urban în care combină aspecte din
realitate, magie, elemente mitologice și un filon polițist bine închegat, lucruri
care nu m-aș fi așteptat să meargă atât de bine împreună. Însă rezultatul este unul
remarcabil care merită atenția noastră. Finalul deschis, plin de suspans, m-a făcut
să aștept, cu sufletul la gură, și cel de-al doilea volum, și sper ca Leigh Bardugo
să distrugă ideea conform căreia al doilea volum ar fi mai slab decât primul.
Abia aștept să cobor în infern alături de Alex, dar până atunci aștept
impresiile voastre despre „A noua casă”.
