Titlu: Cel care nu uită
Serie: Amos
Decker (#1)
Autor: David Baldacci
Editura: CRIME SCENE PRESS
Titlu original: Memory Man
(2015)
Traducere de Oana Stănescu
Anul apariției: 2023
Număr pagini: 464
Media pe Goodreads: 4,11
(din 138.450 note)
La douăzeci de ani, inima lui Amos Decker s-a oprit, de
două ori, după ce a fost placat, pe terenul de fotbal, de către un alt jucător
masiv, accident care a fost difuzat la acea vreme de nenumărate ori la
televizor. Nimeni nu știe cu exactitate ce s-a petrecut atunci în creierul lui,
cert e că s-a trezit un alt om. De fapt, era tot Amos, doar că din clipa aia nu
a mai putut să uite nimic. Absolut nimic. Pe lângă hipertimezie, a deprins și sinestezia, capacitatea de a vedea
lumea în culori. Pentru el, fiecare cifră are o culoare, conotată pozitiv sau
negativ, și unele persoane sau obiecte pot căpăta nuanță, ton și intensitate în
funcție de context sau sentimentul pe care i-l insuflă. Griul metalic îl
liniștește, în timp ce albastrul îl paralizează psihic, pentru că albastră a
fost și noaptea în care familia i-a fost ucisă cu sânge rece.
Johnny Sacks,
cumnatul lui Decker, a fost găsit mort la masa din sufragerie, cu gâtul tăiat
de la o ureche la cealaltă. Cassandra (Cassie) a fost descoperită lângă pat, cu
o gaură de glonț, caldă și umflată, în frunte. Iar Molly, care nu împlinise
nici zece ani, era pe toaletă, sugrumată și legată cu un cordon de bazinul de
apă. O triplă omucidere care a șocat Burlingtonul, și, totuși, niciun suspect.
De altfel, nici Amos nu-și amintește să fii supărat pe cineva într-un asemenea
hal, încât să-i omoare familia. Și degeaba timpul trece, fiindcă omul nostru nu
poate să uite ce a văzut și retrăiește moartea lor în fiecare secundă, la
nesfârșit. Dar se pare că vinovatul s-a predat... Sebastian Leopold, posibil
fost marinar, a intrat în secția de poliție și și-a recunoscut crima. Straniu,
așa-i? Să fie vorba despre o falsă mărturisire? Dar cu ce scop? Și de ce acum?
Să aibă ucigașul nostru în serie mustrări de conștiință?
Chiar dacă nu
mai face parte din poliție, Amos, ajuns vagabond și în prezent detectiv de ocazie,
vrea să-i facă o vizită, în celulă, lui Leopold, ca să-l privească în ochi și
să afle dacă el e, într-adevăr, criminalul. Însă ancheta personală a lui Decker
se încrucișează cu un atac armat într-un liceu, mai exact în fostul lui liceu, soldat
cu victime atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor. Și datorită
talentului său nemaiîntâlnit, despre care știe un număr restrâns de oameni, dar
și fostul lui șef, Miller, Amos devine consultant al poliției, reluându-și
rolul de investigator alături de fosta lui parteneră, Mary Lancaster. Și
împreună cu FBI-ul, fiindcă băieții la costum nu puteau sta deoparte, având în
vedere amploarea tragediei, eroii noștri pornesc pe urmele unui ucigaș
inteligent și meticulos, care le pune răbdarea și competența la grea încercare.
Fiecare pistă pare să fi fost prevăzută și de atacator, astfel încât se deschid
o grămadă de căi posibile, din care doar una este cea pe care a fugit făptașul
din școală.
Dar să nu
uităm de Leopold, care repetă, de parcă nu și-ar mai fi luat pastilele de-o
vreme bună, că el e vinovatul și că nu dorește niciun nenorocit de avocat care
să-l reprezinte la proces. Însă Amos nu-l recunoaște pe Sebastian. Și, așa cum
am spus, el nu uită nimic. Să nu credeți că asta e un soi de superputere, mda,
poate fi, la fel cum poate să fie și un blestem. Știe ce dată e azi, minutul și
secunda, și nu e nevoie să consulte vreun calendar sau ceas. Viața lui merge ca
un contracronometru, dar înapoi, spre omoruri, spre punctul zero, fiindcă atunci
când nu poți să scapi de trecut, e imposibil să te orientezi spre viitor. Pe
lângă efectul caleidoscopic, prin sinestezie fostul detectiv privește lumea
aidoma unui mag, interpretând semnele bune și avertismentele. Așa cum 7 e o
cifră norocoasă, 3 aduce ghinion, fiindcă 3 îi apare în fața ochilor (o hoardă
de 3) atunci când pericolul se apropie cu pumnale ascuțite de inima sa.
Ce să vă mai
zic... E scrisă de David Baldacci, și cu asta cred c-am spus totul. E alertă,
plină de mister, cu un antagonist parcă scos din filmele de groază, complex,
dar greu (dacă nu imposibil) de descoperit, un psihopat ca-n vremurile bune,
din seria diavolilor care și-au luat câteva zile vacanță pe pământ. La rândul
lui, Amos e un personaj deosebit datorită caracterului său de justițiar
absolut, dar și abilităților supraumane, care-l plasează deasupra oricărui
agent de la FBI. Altfel spus, trebuie să vă pregătiți pentru o vânătoare de
amploare, dar rămâne de văzut cine e, la urma urmelor, prădătorul, și cine, prada.
Un proiect:
Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, luna aceasta, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui David Baldacci:
