ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »

vineri, 23 august 2024

Recenziile Mădălinei 67 - Cine minte primul de Ashley Elston


Titlu: Cine minte primul 

Autor: Ashley Elston

Editura: BOOKZONE

Titlu original: First Lie Wins (2024)

Traducere de Bogdan Ghiurco

Anul apariției: 2024

Număr pagini: 398

Media pe Goodreads: 4,05 (din 393.347 note)

 

            Aș începe prin a vă spune că am absolut tot ce mi-aș putea dori vreodată, un job provocator, care îmi aduce suficienți bani ca să pot pleca oriunde în lume și s-o iau de la capăt (dacă situația o cere); un iubit fidel, care ar muta și munții doar să mă vadă fericită; o casă superbă, parcă desprinsă dintr-un roman și un grup de prieteni minunați, care îmi sunt alături în ciuda comportamentului meu bizar. Știu... sună clișeic, dar asta e viața mea, un clișeu imens, fiindcă eu nici măcar nu exist. Evie Porter e una dintre multele măști pe care mi le-am creat de-a lungul timpului pentru a duce la bun sfârșit sarcinile ce mi-au fost încredințate. Am devenit o maestră a minciunilor, am reușit de fiecare dată să mă ascund la vedere, păcălindu-i pe cei care și-au făcut un țel din a pune laba pe mine. Însă, așa cum știți deja, minciuna are picioare scurte, iar secretele, oricât de adânc le-ai îngropa, tot ies la iveală la un moment dat. Am de îndeplinit o misiune, dar, de data asta, s-ar putea ca eu să fiu cea trasă pe sfoară... Rămâne de văzut cine va câștiga cursa nebună, pornită de o voce fără trup, pe care am ascultat-o orbește, crezând că îmi vrea doar binele.

            Din cauza talentelor ei nu tocmai onorabile, Evie, așa cum este cunoscută în prezent, intră într-o belea de zile mari, fiind la un pas să fie arestată și închisă pentru tâlhărie și fraudă. Însă norocul, întrupat în persoana detectivului Sanders, dă peste ea, ajutând-o să scape de pârnaie și oferindu-i posibilitatea unui loc de muncă extrem de bine plătit, o ofertă ce i-ar putea rezolva toate problemele survenite în urma morții mamei sale. Rămasă singură pe lume, fata nu are altă alternativă decât să accepte „ajutorul” domnului Smith, capul unei rețele dubioase, un străin care rămâne mereu în umbră, având grijă să-i livreze printr-un mesager instrucțiunile pentru misiunile pe care le are de îndeplinit și banii ce i se cuvin. Pe parcursul a zece ani, fata își perfecționează stilul de operare, învață să-și asume identitățile pe care i le indică șeful ei, construind personalități potrivite, în așa fel încât să nu trezească nici cea mai mică suspiciune. În momentul de față, sarcina lui Evie este să afle secretele lui Ryan Sumner, un bărbat care întoarce multe capete, dar care e implicat în niște afaceri murdare. Însă atunci când inima intervine în procesele creierului, lucrurile o iau complet razna... Și uite așa Evie ajunge să fie împărțită între misiune și dragostea pe care i-o poartă lui Ryan.

            Nu vă faceți griji, „Cine minte primul” nu este nici pe departe un roman de dragoste. Fără să facă apel la criminali săriți de pe fix și crime ce șochează prin atrocitatea lor, Ashley Elston scrie un thriller amețitor, plin de suspans și mister, în care niciodată nu știi cine spune adevărul și cine minte. Romanul este structurat pe două planuri, trecut și prezent, capitolele care o prezintă pe protagonistă înainte să adopte identitatea lui Evie Porter făcând lumină asupra alegerilor sale de-acum. De fapt, cartea are la bază câteva întrebări foarte simple, al căror răspuns este întotdeauna complicat: Până unde ești dispus să mergi dacă ai pierdut totul? Câte măști poți purta până să uiți cine ai fost cu adevărat? Sau merită să riști totul pentru a-ți aminti constant de cea care ai fost cândva? Evie duce un război cu sine, pe de-o parte dorindu-și să lase totul baltă și să-și ia din nou numele pe care nu l-a mai folosit de mult, ceea ce este imposibil, din cauza faptului că de acel nume este legată o crimă, pe de alta, fiind gata să construiască noi identități, doar ca să se știe la adăpost. Însă, în momentul în care se îndrăgostește de subiectul misiunii sale, altceva devine vital pentru ea... Și anume, demascarea tâlharului domn Smith, cel care a transformat-o într-o marionetă. Principala regulă ca o misiune să iasă ca la carte interzice implicarea emoțională, dar Evie continuă să se comporte ca o ființă umană, să simtă și să-și dorească să trăiască cu adevărat. Iar acest lucru va fi posibil doar cu înlăturarea capului rețelei din care face parte.

            „Cine minte primul” a fost una dintre cărțile pe care le-am citit în vacanță, și tot ce pot spune e că mi-a plăcut mult felul în care autoarea și-a construit personajele și cum a dirijat firul narativ, orientând evenimentele, puțin nerealiste pe alocuri, spre un deznodământ neașteptat. Dacă vreți să aflați cine este Evie cu adevărat și să luați parte la misiunile ei incitante și periculoase, puneți mâna cât mai repede pe romanul lui Ashley Elston și pregătiți-vă pentru un carusel de senzații tari.


COMANDĂ CARTEA


joi, 22 august 2024

Recenziile Mădălinei 66 - Oceanul dintre noi de Laura Spence-Ash


Titlu: Oceanul dintre noi 

Autor: Laura Spence-Ash

Editura: BOOKZONE

Titlu original: Beyond That, the Sea (2023)

Traducere de Cornelia Marinescu

Anul apariției: 2024

Număr pagini: 416

Media pe Goodreads: 4,24 (din 39.872 note)

 

„Hai, hai,/ Vino mai aproape!/ Hai, hai,/ Oceanul ne desparte./ Tu pe un țărm,/ Eu pe altul./ La mijloc ne leagă/ Cerul albastru.” (Vino mai aproape, Bere Gratis)

 

            O să spuneți că am luat-o razna, dar versurile astea mi s-au derulat obsesiv prin minte în timp ce citeam „Oceanul dintre noi”, de Laura Spence-Ash. Și acum poate că o să vă puneți întrebarea, de altfel pertinentă: Ce legătură are o poveste despre cel de-Al Doilea Război Mondial și impactul nefast pe care l-a avut asupra societății engleze cu o melodie românească de dragoste, de la începutul anilor 2000? La prima vedere, niciuna, însă, dacă despicăm firul în patru, ambele vorbesc despre despărțire, despre pierdere și sacrificiu, despre amintiri nemuritoare care adesea aduc mai multă suferință decât alinare, despre visuri spulberate și despre o distanță ce poate fi străbătută doar cu gândul. În orice circumstanțe, despărțirea de persoana iubită sau de familie e dureroasă, dar incertitudinea dată de izbucnirea unui conflict major pune și mai multă sare pe rănile deja sângerânde. Războiul a destrămat familii... I-a trimis pe bărbați pe front, pe meleaguri necunoscute, în timp ce femeile au rămas acasă să se apere cum știu mai bine, să se roage și să spere că soții, tații și frații lor se vor întoarce teferi, singura lor mângâiere fiind că, oriunde s-ar afla și oricâte mări s-ar interpune între ei, cerul senin sau învolburat de nori de furtună se întinde deasupra tuturor, aducându-i de fiecare dată cu un pas mai aproape.

            Versurile de mai sus descriu perfect povestea lui Beatrix, o fetiță a cărei soartă ia o întorsătură complet neașteptată odată cu începerea celui de-Al Doilea Război Mondial. La doar unsprezece ani, fata este trimisă de către părinți peste ocean, din Anglia în America, pentru a fi ferită de cruzimea bombardamentelor ce iau țara cu asalt. Beatrix ajunge în casa plină de dragoste a familiei Gregory, unde are parte de o dezvoltare armonioasă și de o educație aleasă, alături de William și Gerald, cei doi fii ai lui Nancy și David. Ea devine parte din familie, fiind tratată ca fiica pe care Nancy și-a dorit-o dintotdeauna. Protagonista noastră petrece șapte ani în America, bucurându-se de pace și de o adolescență plină de provocări și clipe frumoase. Însă orice vis se sfârșește la un moment dat. După terminarea războiului, mama lui Beatrix face tot posibilul s-o aducă pe fată înapoi în Anglia, folosindu-se de relațiile bărbatului cu care și-a refăcut viața după ce soțul ei a murit în urma unui infarct. Beatrix revine în casa părintească, dar nimic nu mai e la fel. Orașul, oamenii, atitudinea societății, totul s-a schimbat, reconstrucția fiind necesară pe toate planurile. Dar cel mai important, ea s-a schimbat, întorcându-se în patrie cu o viziune complet diferită față de cea pe care o avea când a plecat.

            După șapte ani petrecuți în America, o societate engleză, dar diferită de cea britanică, ale cărei reguli și norme a fost nevoită să le învețe ca să se poată integra, protagonista noastră nu-și mai găsește locul într-o Anglie care caută să se ridice de sub mormanele de moloz. Clădirile și monumentele au fost spulberate de obuze, iar încrederea oamenilor în semenii lor e o ruină fumegândă. La peisajul dezolant se adaugă dorul de America, de cei doi tovarăși cu care împărtășește atâtea amintiri și de viața lipsită de griji pe care o ducea acolo, ceea ce complică foarte mult relația cu mama ei, care regretă faptul că nu și-a păstrat fiica lângă ea. Faptul că Beatrix devine o mixtură între cele două sisteme de referință pe care le-a interiorizat o face să se comporte ca o marionetă în mâinile sorții, lăsându-se purtată de vântul năprasnic care a dezrădăcinat-o aproape complet, nemaiaparținând niciunei țări și, în același timp, făcând parte din ambele culturi.

            Cu toate că povestea lui Beatrix m-a ținut cu inima îndoită, stilul folosit de autoare mi-a dat bătăi de cap. Aș fi tentată să spun că romanul e scris ca o epistolă, însă e mult mai reductiv de atât. Am avut impresia că citesc o telegramă de vreo trei sute și ceva de pagini, compusă din fraze scurte, concise, rostite de voci fade, identice, al căror unic scop este să redea o poveste verosimilă, dar ternă. În ciuda faptului că intriga se întinde pe o perioadă de vreo douăzeci și ceva de ani sau poate chiar mai mult – repeziciunea cu care sunt expuse evenimentele te face să pierzi noțiunea timpului – mi s-a părut că personajele nu evoluează aproape deloc, din cauză că le lipsește profunzimea dată de împărtășirea anumitor detalii esențiale, care să ne facă să ne apropiem de ele. Întâmplările sunt narate obiectiv, însă gradul de detașare este mare, redat printr-un stil rece și calculat, care reflectă situația grea a societății pe parcursul războiului, context în care și moartea unei persoane dragi poate deveni un eveniment banal..

            Una peste alta, Laura Spence-Ash a scris o poveste de viață, vorbind în cuvinte simple despre maturizare, suferință, căutarea adevăratei identități și a dragostei și renaștere sufletească. Beatrix reușește în cele din urmă să-și ia viața în propriile mâini și să  se răzvrătească împotriva dorințelor celorlalți ca să-și asculte inima, care o împinge în brațele iubirii, pentru că, indiferent dacă e pace sau război; indiferent dacă există un râu sau un ocean, cerul îi unește întotdeauna pe cei care sunt destinați să fie împreună.


COMANDĂ CARTEA


vineri, 16 august 2024

Recenziile lui Gică 191 - Casa pe jumătate arsă de Alex North (CRIME CLUB)


Titlu: Casa pe jumătate arsă 

Autor: Alex North

Editura: LEBĂDA NEAGRĂ

Titlu original: The Half Burnt House (2023)

Traducere de Alexandra-Maria Vrînceanu

Anul apariției: 2024

Număr pagini: 400

Media pe Goodreads: 3,45 (din 12.050 note)

 

            Doar cei aleși îl pot asculta pe Dumnezeu și-i pot face Voia. Și dacă îi auzi cuvintele, dacă mintea ta e pătrunsă de acea energie înălțătoare, înseamnă că ai primit o misiune, imposibil de pus la îndoială. Dar, dacă Dumnezeu știe deja ce se va petrece, atunci nu cumva ești doar un pion în mâna Sa? El e Trecutul, Prezentul și Viitorul, iar tu, doar o cărămidă așezată acolo unde trebuie. Și, totuși, cum rămâne cu Liberul Arbitru? Tot ce urmează să întreprinzi e deja scris undeva, drumul tău e dinainte cartografiat, și nu poți schimba nimic. Ești bun sau rău? „Să nu ucizi”... Dar dacă asta ți se cere să faci? Să omori copii pentru că Zeul Tău vrea să-i transformi în îngeri? De ce te-ar împinge să-i încalci propria Poruncă? Sau e posibil ca dincolo de lumină să se afle altcineva? Sau poate că, dincolo de gândirea abstractă, propria filosofie e doar o invenție prin care vrei să-ți justifici vărsarea de sânge.

            Alan Hobbes, bogătaș și distins profesor de filosofie, se pregătește să doarmă. Și-a concediat toți angajații, și-a luat pastilele, și acum așteaptă să-l ia somnul. Somnul de veci. Alan a prevăzut că în noaptea asta cineva va intra în vechea și impozanta vilă pe jumătate arsă și-l va ucide prin înjunghiere. Știe, dar nu dorește să riposteze, vrea doar ca totul să se sfârșească. (...) Și uite că avem și un suspect. Pe Chris Shaw, un bărbat cu antecedente, dependent de droguri, care în urmă cu șaptesprezece ani a fost atacat ziua-n amiaza mare de un nebun înarmat cu un cuțit, purtând de atunci o cicatrice oribilă ce-i brăzdează chipul. Până și sora lui, Katie, l-a reclamat în urmă cu ceva timp că i-ar fi furat bani din poșeta lăsată nesupravegheată, ca să-și întrețină viciul. Așadar, Alan și Chris... Dar care poate fi legătura dintre un tânăr asuprit de soartă și traumatizat și un filolog obsedat de Demonul lui Laplace și de ucigașul în serie poreclit Cel care făurește îngeri?

               Dacă Katie Shaw nu și-ar fi neglijat  fratele, atunci când a ales să-și petreacă câteva ore în pat cu iubitul, devenit între timp soț, poate că Chris nu ar fi fost atacat și, în consecință, nu ar fi ajuns pe marginea prăpastiei. Și atunci când mama lor o sună, având informații importante despre Chris, Katie simte că ceva cumplit s-a întâmplat. Însă fratele ei nu e de găsit. Pur și simplu a dispărut. Sau poate că se ascunde de cineva... Însă nu doar ea îl caută, ci și poliția, fiindcă chipul său apare pe o filmare din casa lui Alan Hobbes, chiar înainte să dezactiveze camerele de supraveghere. Pe lângă asta, Katie se confruntă acasă și cu un soț din ce în ce mai ursuz, care-și neglijează fiica. Siena e o fetiță ruptă din lună, fermecată de lumina de pe cer care o vizitează în fiecare noapte, ce mai... un înger. Colac peste pupăză, o mașină roșie, dubioasă, a fost observată cu o zi în urmă staționând în apropierea grădiniței Sienei. Coincidență sau nu, tot dintr-o mașină roșie a coborât acum șaptesprezece ani și bărbatul care l-a atacat pe Chris.

               Ancheta cu privire la Chris Shaw cade în mâinile lui Lawrence Page, chiar polițistul care s-a aflat la locul posibilei tragedii după ce agresorul a fost imobilizat. Atunci, a oprit-o pe Katie în timp ce adolescenta alerga cu sufletul la gură spre casă, iar acum... îl caută pe fratele acesteia. Cu o colegă extrem de competentă, care deschide gura doar pentru a-și afișa nemulțumirea sau pentru a sublinia informații relevante pentru caz, Lawrence își petrece timpul asamblând frânturile din viețile lui Alan Hobbes și presupusului său călău, căutând motivul din spatele omorului. Și chiar dacă știe cine e ucigașul, nu reușește să înțeleagă cum ar fi putut să afle fostul profesor de filosofie că urmează să fie omorât chiar în acea noapte. Și de ce nu ar fi încercat să se apere, de ce nu a sunat la poliție? Să-și fi așteptat cu stoicism pedeapsa? Sau să fi fost sigur că  nicio formă de justiție din lumea asta nu l-ar fi putut salva de la sfârșitul sângeros, scris deja în Cartea Vieții și a Morții?

               Alex North revine cu un thriller complex, sumbru și plin de mister, aproape la fel de alert ca „Omul Șoaptă”. Și de data asta avem de-a face cu o doză serioasă de ezoterism, care transcende realismul cotidian. Personajele sunt bine construite, pozitive și culpabile în același timp, prinse într-un vârtej al nesiguranței ce le destabilizează din rădăcini prezentul perfect. Pericolul e palpabil, niciunul dintre ei nu e în siguranță, nici cei care vor să facă dreptate, nici criminalii care cred că scenariul a fost scris exclusiv pentru ei. Povestea e stufoasă, pe alocuri previzibilă, însă reușește să te surprindă cu fiecare răsturnare de situație. Câte personaje din prim plan, atâtea perspective și tot atâtea posibile rezolvări. Și, totuși, „dacă ai putea să vezi în viitor, ai vrea să știi ce urmează să se întâmple?”


Un proiect:

Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul lui Alex North:

Literatura pe tocuri

Anca și cărțile.ro

Falled

Biblioteca lui Liviu

Analogii, Antologii

Fata Cu Carte

Citește-mi-l