Titlu:
Întuneric fără sfârșit
Serie: Jack
Laidlaw #0
Autor:
William McIlvanney & Ian Rankin
Editura:
CRIME SCENE PRESS
Titlu
original: The Dark Remains (2021)
Traducere
de Liviu Szoke
Anul
apariției: 2023
Număr
pagini: 264
Media pe
Goodreads: 3,87 (din 4.298 note)
Bine ai venit în Glasgow, orașul
care nu doarme niciodată din cauza gangsterilor ce-și reglează conturile pe
străzile întunecate și prin barurile infecte, căutând în permanență noi adepți
care să le consolideze, strategic și financiar, micile imperii ale crimei. Aici
ești valoros doar dacă ai ceva de oferit, nu contează cum te numești sau cu ce
te ocupi, ci doar de partea cui ești și cui îi arăți respect. Mica ta afacere nu
e, de fapt, a ta, ci a șefului de bandă care-ți permite să faci și tu niscaiva parale,
atâta timp cât grosul ajunge la el. Dacă trăiești în orașul verde, este foarte
posibil să fii și tu, la urma urmelor, un mic nelegiuit, fiindcă pe-aici bănetul
provine, cu precădere, din afacerile murdare, despre care nu poți să fi sigur că
nu s-au sfârșit cu sânge. Mda, e nasol prin părțile astea, iar dacă (cumva)
crezi că ești un cetățean cinstit, atunci te sfătuiesc să verifici de două ori dacă
ai încuiat ușa înainte de culcare...
Cei doi amorezi, luați de valul
alcoolului, au vrut s-o facă și ei ca-n studenție, pe aleea din spatele pubului.
Dar... surpriză, cuibușorul lor de nebunii în aer liber era deja ocupat de trupul
neînsuflețit al unui bărbat. Nu, pe-aici nimeni nu moare din cauze naturale,
dovadă stă rana oribilă din pieptul cadavrului. Victima: Bobby Carter, un
avocat care umbla și el, ca tot cetățeanul din Glasgow, cu afaceri ilegale,
mutând banii murdari de colo-colo, pentru ca autoritățile să le piardă urma, o
treabă pe care o făcea, cu profesionalism, pentru șeful lui, Cam Colvin. Problema
e că trupul lui Bobby a fost găsit pe teritoriul lui John Rhodes, celălalt șef
de bandă și, logic, principalul rival al lui Colvin. Să fie la
mijloc vorba despre o provocare? Să-și fi ucis șeful de bandă unul dintre cei
mai de încredere oameni? Multe întrebări, niciun răspuns... doar un război ce e
pe cale să izbucnească din clipă în
clipă între cele două bande.
Și pentru că e de competența
poliției, ancheta ajunge pe mâinile lui Jack Laidlaw, un personaj excentric
care vede întotdeauna partea plină a paharului. Ajutat și însoțit de colegul și
(cred că putem spune) amicul lui, Bob Lilley, Jack colindă orașul în căutare de
noi posibile piste. Deși șefii l-au însărcinat să bată din ușă în ușă și să
pună întrebări, conform listei rupte-n două ce zace aruncată pe bancheta din
spate a mașinii, omul nostru își exercită funcția în stilul lui caracteristic,
mergând acolo unde-l poartă intuiția. Cu înclinații spre literatură și
filosofie, Laidlaw vede comunitatea printr-o lentilă poetică, separând lumina
de eternul și contaminantul întuneric. În viziunea lui, victima nu trebuie
privită ca Dl. Hyde, ci ca Dr. Jekyll, fiind totodată soțul unei femei foarte
frumoase și tatăl a trei copii. Nu-ți va spune nimic despre el atâta timp cât
tu nu-l întrebi, și nu pentru că e o fire secretoasă, ci fiindcă îi place să te
urmărească cum te zbați să afli cât mai multe amănunte fără să-l descoși. Dar,
dincolo de uniformă, e un om al barurilor și tenebrelor, neînfricat, camuflându-se
perfect printre cei pe care urmează să-i ancheteze.
Să nu pierdem din vedere faptul că
volumul de față reprezintă un prequel al trilogiei scrise, în anii ’70, de William
McIlvanney. Așadar, nu trebuie privit ca o continuare, deși poate fi citit și standalone,
ci ca un roman în care Ian Rankin a încercat să lege câteva subiecte ce au fost
(deja) dezvoltate pe parcursul seriei. Mai mult decât un omagiu adus autorului,
Rankin a intenționat să-l readucă în atenția publicului de suspans pe celebrul protagonist
Jack Laidlaw, un caracter la fel de proaspăt și valabil ca-n perioada în care a
fost imaginat. Eroul, cu puternice trăsături de antierou, aspect ce-l ajută să
se piardă în pestrițul peisaj scoțian, păstrează în construcția sa o oarecare
trimitere (indirectă) la Sherlock Holmes, dar, în același timp, poate înlocui
cu succes orice investigator principal din literatura Nordic Noir. De altfel,
Rankin este conștient că ne-am întâlnit deja cu Laidlaw, și, ca orice autor
care preia o serie scrisă de altcineva, nu mai insistă așa mult pe detalii,
preferând să se concentreze în cea mai mare parte pe acțiune.
Locuitor cu locuitor, imaginea
Glasgow-ului se conturează încet, dar sigur, și te trezești în mijlocul unei
societăți infestate, condusă prin teroare de către cei ce au ieșit mai puțin
zdruncinați din răfuială. Miturile urbane au mai multă forță decât adevărul,
iar acela care a ajuns cu un cuțit înfipt între omoplați, pe propriile
picioare, la spital este cel mai în măsură să conducă jumătate din oraș. Nimeni
nu e în siguranță pe străzile astea, teritoriile au fost deja trasate cu sânge,
cele două bande și-au luat „ce-i al lor”, bandele mai mici încearcă și ele
să-și facă reclamă, iar polițiștii pășesc cu atenție prin mahalale,
anchetându-i, cu mare grijă, pe cei care ar putea de mâine să arunce orașul
înapoi în haos.
Un proiect:
