MEDIA PE GOODREADS: 3.96 DIN 4.064 NOTE
Nu chiar la fel de
alertă, în comparație cu prima parte, dar este o poveste realizată bine, cu
puncte în care suspansul ajunge la cote înalte. Autorul preia elemente din
volumul precedent pe care le îmbracă într-o altă formă, realizând o poveste
complet nouă.
Avem de-a face,
din nou, cu lumea din „Ragdoll. Ultima ta zi”, un univers din care lipsește
orice formă de divinitate și în care ucigașii în serie ajung să se creadă
îngeri căzuți. Îmi place destul de mult predilecția lui Cole pentru personaje
demonice, deoarece dă un sens mitologic narațiunii, Te face să crezi că
psihopații dețin un fel de puteri supranaturale, dacă le putem spune așa, și că
nu pot fi prinși, cu toate că tu ești conștient că citești un roman polițist și
știi că toate cărțile de gen au cam acelați final, Veșnica poveste cu binele
învinge, iar personajul rău ori este închis, ori cel mai adesea moare.
De data aceasta,
în centrul poveștii se află polițista Emily Baxter, căreia i se solicită de către
cei de la FBI să îi ajute în investigarea unor crime care au avut loc atât în
Londra, cât și în New York. Omorurile sunt plasate în oglindă. Astfel, după ce
o crimă este comisă în state, ea se va repeta și la Londra. Ce oferă un aspect
straniu acestor atentate este faptul că ele sunt comise în doi, unul fiind
victima, iar celălalt ucigașul care se sinucide după ce și-a făcut treaba sau
chiar în momentul în care și-o face. Cireașa
de pe tort stă în inscripțiile pe care le au scrijelite amândoi pe piept, așa
încât pe unul scrie momeală, iar pe celălalt marionetă. Pentru cei care au
citit prima parte, cred că este evidentă corelația cu păpușarul, personajul
care trage sforile..
Baxter este la
rândul ei un personaj aparte, o individă cu probleme de comportament, alcoolică
notorie și o șoferiță în a cărei mașină nu își dorești să fii, pentru că în
orice moment îți poate trece viața prin fața ochilor. Pe Baxter nu ai cum să nu
o îndrăgești, comportamentul ei respingător față de ceilalți parcă te face să o
apreciezi și mai mult.
Un alt aspect care
mi-a plăcut este prezența celor doi agenți FBI care participă la anchetă, Race
și Curtish, două personaje pe care ajungi să le apreciezi pe parcursul
lecturii. Curtish este fata unui ambasador și nu are voie să folosească arma nici
măcar în autoapărare ca să nu își pună tatăl într-o lumină proastă. Race este personajul
curajos care înfruntă moartea în față, dar care pare să ducă cu el și un secret
foarte întunecat. Cei doi, împreună cu Baxter, formează un trio de detectivi
aparte care se confruntă cu o minte diabolică, ce se folosește de indivizi cu probleme
pentru a naște teroare.
Cred că am spus
destule. Nu voi intra în demersul anchetei ca să nu vă stric plăcerea din
momentul în care o veți lectura. Până la urmă este un roman polițist, cu nuanțe
de thriller, a cărui esență stă în misterul pe care îl evocă în paginile lui.
Aștept ca Editura Trei să publice și finalul trilogiei și voi reveni în acel
moment cu o privire de ansamblu asupra întregii serii. Până atunci, vă urez
lectură plăcută la cele două volume deja traduse.
