ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »
Se afișează postările cu eticheta Călăul. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Călăul. Afișați toate postările

joi, 30 iulie 2020

Recenziile lui Gică 3 - Călăul de Daniel Cole





MEDIA PE GOODREADS: 3.96 DIN 4.064 NOTE
  

            Nu chiar la fel de alertă, în comparație cu prima parte, dar este o poveste realizată bine, cu puncte în care suspansul ajunge la cote înalte. Autorul preia elemente din volumul precedent pe care le îmbracă într-o altă formă, realizând o poveste complet nouă.

            Avem de-a face, din nou, cu lumea din „Ragdoll. Ultima ta zi”, un univers din care lipsește orice formă de divinitate și în care ucigașii în serie ajung să se creadă îngeri căzuți. Îmi place destul de mult predilecția lui Cole pentru personaje demonice, deoarece dă un sens mitologic narațiunii, Te face să crezi că psihopații dețin un fel de puteri supranaturale, dacă le putem spune așa, și că nu pot fi prinși, cu toate că tu ești conștient că citești un roman polițist și știi că toate cărțile de gen au cam acelați final, Veșnica poveste cu binele învinge, iar personajul rău ori este închis, ori cel mai adesea moare.

            De data aceasta, în centrul poveștii se află polițista Emily Baxter, căreia i se solicită de către cei de la FBI să îi ajute în investigarea unor crime care au avut loc atât în Londra, cât și în New York. Omorurile sunt plasate în oglindă. Astfel, după ce o crimă este comisă în state, ea se va repeta și la Londra. Ce oferă un aspect straniu acestor atentate este faptul că ele sunt comise în doi, unul fiind victima, iar celălalt ucigașul care se sinucide după ce și-a făcut treaba sau chiar în momentul în care și-o face.  Cireașa de pe tort stă în inscripțiile pe care le au scrijelite amândoi pe piept, așa încât pe unul scrie momeală, iar pe celălalt marionetă. Pentru cei care au citit prima parte, cred că este evidentă corelația cu păpușarul, personajul care trage sforile..

            Baxter este la rândul ei un personaj aparte, o individă cu probleme de comportament, alcoolică notorie și o șoferiță în a cărei mașină nu își dorești să fii, pentru că în orice moment îți poate trece viața prin fața ochilor. Pe Baxter nu ai cum să nu o îndrăgești, comportamentul ei respingător față de ceilalți parcă te face să o apreciezi și mai mult.

            Un alt aspect care mi-a plăcut este prezența celor doi agenți FBI care participă la anchetă, Race și Curtish, două personaje pe care ajungi să le apreciezi pe parcursul lecturii. Curtish este fata unui ambasador și nu are voie să folosească arma nici măcar în autoapărare ca să nu își pună tatăl într-o lumină proastă. Race este personajul curajos care înfruntă moartea în față, dar care pare să ducă cu el și un secret foarte întunecat. Cei doi, împreună cu Baxter, formează un trio de detectivi aparte care se confruntă cu o minte diabolică, ce se folosește de indivizi cu probleme pentru a naște teroare.

            Cred că am spus destule. Nu voi intra în demersul anchetei ca să nu vă stric plăcerea din momentul în care o veți lectura. Până la urmă este un roman polițist, cu nuanțe de thriller, a cărui esență stă în misterul pe care îl evocă în paginile lui. Aștept ca Editura Trei să publice și finalul trilogiei și voi reveni în acel moment cu o privire de ansamblu asupra întregii serii. Până atunci, vă urez lectură plăcută la cele două volume deja traduse.