Titlu: Glasul pădurii
Autor: Liz Moore
Editura: BOOKZONE
Titlu original: The God
of the Woods (2024)
Traducere de Mihaela
Apetrei
Anul apariției: 2025
Număr pagini: 576
Media pe Goodreads: 4,14
(din 490.158 note)
Cu 14 ani în urmă, Bear (Peter al IV-lea), unicul
moștenitor al familiei Van Laar, a dispărut fără urmă într-o după-amiază răcoroasă
de toamnă. Îngrijorați pentru soarta puștiului, locuitorii din micul orășel din
apropiere, în frunte cu pompierii voluntari și membrii disperați ai familiei,
au plecat în căutarea băiețelului de numai opt ani, scotocind fiecare ungher al
moșiei și fiecare potecă a pădurii ce înconjoară proprietatea. Căutările au
fost zadarnice. Nimeni nu știe ce i s-a întâmplat copilului firav și zâmbitor, curios
din fire și dornic să le facă pe plac tuturor celor din jur. Poate că a fost răpit
în timp ce se întorcea spre conac ca să-și încalțe ghetele și să pornească
într-o nouă expediție împreună cu bunicul său... Sau o fi fost ucis de vreun
dușman al familiei sale? Și dacă așa stau lucrurile, unde i-a fost abandonat cadavrul?
Poate că a fugit de acasă... Dar de ce? S-o fi rătăcit în pădurea întunecoasă,
de o mie de ori mai încâlcită decât un labirint? Atunci de ce nu a strigat după
ajutor? Cu siguranță cineva l-ar fi auzit și i-ar fi arătat calea cea bună
înapoi spre conac. Pădurea, însă, renunță cu greu la cei care îi calcă hotarul
de bună voie. Oricât de mult ar încerca „străinii” să se mintă că-i cunosc
toate secretele, pădurea decide al cui glas îl lasă să răzbească dincolo de
desișul copacilor săi și al cui îl înăbușă pe vecie...
Familia Van Laar nu a reușit să-și revină după tragedia
ce le-a zguduit lumea din temelie, în ciuda faptului că Barbara, fiica lor
nou-născută, avea nevoie de dragostea părinților ei. Pe măsură ce fata creștea,
Alice a devenit o umbră în propria existență, visând mereu la fiul pierdut și
îngrijindu-și fiica doar atât cât să nu fie considerată o mamă denaturată.
Peter al III-lea, soțul lui Alice, a devenit și mai rece și mai sobru,
înăbușind din fașă orice încercare de răzvrătire a fetei, pe care abia dacă o
învrednicea cu o privire. Copilăria Barbarei nu a fost una ușoară, fiind în
permanență eclipsată de fantoma fratelui mai mare, ceea ce a făcut-o să se
maturizeze mult prea repede. Acum, la vârsta de 13 ani, adolescenta gândește ca
un adult, vorbește puțin, nu râde aproape deloc și păstrează mai multe secrete
decât ar trebui, transformând orice gest într-un mic act de rebeliune îndreptat
împotriva celor care fac tot posibilul să-i controleze viața.
Ca să o
țină sub supraveghere, părinții o trimit pe Barbara în tabăra de vară deschisă
chiar pe proprietatea lor. Aici, ea o cunoaște pe Tracy, o fată liniștită și
naivă, care îi devine repede confidentă, fiind martora ieșirilor nocturne ale acesteia.
Chiar dacă o macină curiozitatea, Tracy nu scoate un cuvânt despre plimbările
Barbarei, demonstrându-i că este o prietenă adevărată. Însă familia Van Laar
primește o nouă lovitură în momentul în care fata dispare din tabără fără urmă,
la fel ca Bear. Patrulele de căutare pornesc neîntârziat pe urmele sale, dar
n-o găsesc decât pe Tracy, care iese din pădure murdară și în stare de șoc. Din
câte se pare, istoria se repetă, însă, de data asta, e clar că e ceva necurat
la mijloc. Judyta, detectiva debutantă care se ocupă cu ancheta, este hotărâtă
să facă lumină odată pentru totdeauna în cazul dispariției celor doi frați,
dezgropând un morman de mistere, minciuni și regrete ascunse cu dibăcie în
inima codrului.
„Glasul
pădurii”, de Liz Moore, este una dintre cele mai interesante cărți, din punct
de vedere structural și compozițional, pe care le-am citit în ultimul timp. Pe
lângă faptul că reprezintă o narațiune complexă ce urmărește șase fire
narative, este în același timp un roman cameleonic, a cărui structură se modifică
în funcție de personajul aflat în lumina reflectorului.
Așadar, „Glasul pădurii”
este:
1.
O radiografie a societății americane din a doua
jumătate a secolului al XX-lea, la care contribuie toate personajele și care
scoate în evidență mentalitatea macistă și patriarhală, modul în care erau
tratate femeile, infidelitatea și imoralitatea căsătoriilor aranjate.
2.
O saga de familie ce așază în centrul său intrigile,
minciunile, ipocrizia și prefăcătoriile familiei Van Laar, pentru care
păstrarea aparențelor sociale este mai importantă decât iubirea, respectul și
libertatea. Romanul urmărește parcursul a trei generații, în special modul în
care, de la o vârstă fragedă, Bear este modelat de tatăl său, un om dur și
incapabil de afecțiune, să devină moștenitorul ideal al averii familiei, și
povestea lui Alice, o femeie captivă într-o căsnicie nefericită și o mamă
devotată fiului ei, dar căreia i se interzice să-și crească și să-și iubească
copilul.
3.
Un bildungsroman pentru Judyta, care se
metamorfozează dintr-o observatoare tăcută, dintr-o femeie mereu pusă în umbra
bărbaților alături de care lucrează, în permanență controlată de părinții mult
prea stricți, într-o detectivă curajoasă, care își asumă riscuri pentru a-și
construi o carieră și căreia nu îi este frică să spună ceea ce gândește atunci
când știe că are dreptate.
4.
Un manifest feminist, conturat prin acțiunile
Judytei, care sfidează normele sociale ale vremii în momentul în care se mută
din casa părinților într-un motel pentru a putea fi mai aproape de locul de
muncă – primul pas spre independență, eliberându-se de influența
constrângătoare a tatălui de modă veche. Femeia reușește să câștige treptat
respectul colegilor, care ajung să o privească ca pe o egală, ca pe o detectivă
capabilă să dea de cap și celor mai încurcate ițe.
5.
Un roman inițiatic pentru Tracy, care, ghidată
de Barbara, descoperă că viața reală este diferită de iluzia roz-bombon în care
a trăit până acum.
6.
Un thriller psihologic profund, în care sunt
explorate caracteristicile unei societăți închistate în reguli, căreia fie i te
supui, și atunci rămâi înlănțuit, fie i te împotrivești, și, în consecință, ești
expulzat, aruncat în brațele libertății mult visate sau în cele ale anonimatului.
7.
Un roman al inadecvării sociale, al marginalilor,
al celor excluși din cauza propriilor fapte, precum Jack, criminalul în serie
evadat, deposedat de toate bunurile, un om temut și privit cu suspiciune. În
aceeași situație se află și Louise, una dintre instructoarele din tabără, care,
deși e logodită, nu spune niciodată nu unei aventuri de o noapte. Naivitatea,
lipsa de educație și dorințele nesățioase ale trupului cărora li se dedă cu
orice ocazie o transformă într-un magnet pentru belele.
Și dacă vă
întrebați cum anume se leagă toate perspectivele, ei bine, Barbara,
protagonista narațiunii, cea a cărei voce nu o auzim niciodată, este
catalizatorul. Ea este nucleul și pretextul depănării istoriilor
celorlalte personaje, fapt ce poate crea o oarecare confuzie pe parcursul lecturii.
Suprapunând mai multe planuri temporale, „Glasul pădurii” e un roman atipic, ce
nu captivează prin ritmul accelerat al întâmplărilor. Dimpotrivă, lentoarea
faptelor, trecerea de la un tablou la altul, suspendarea aparentă a coerenței,
imaginile fragmentate, pistele greșite și felul în care sunt gândite personajele sunt
cele care intrigă și suscită interesul. La urma urmelor, volumul lui Liz Moore
poate fi comparat cu o rătăcire prin pădure, care devine un laitmotiv și mai mult
decât un simplu spațiu de tranziție între viață și moarte, între claustrare și
libertate – este un personaj în sine, ce înseamnă altceva pentru toți cei care
interacționează cu ea. Cu toate că mi-ar fi plăcut ca povestea să fie puțin mai
scurtă și ceva mai alertă, nu pot nega că a fost o lectură intensă, cu un final
de-a dreptul neașteptat, dar pentru care ai nevoie de răbdare ca să descoperi
secretele pe care le ascunde.
