Titlu: Cadoul
Autor: Sebastian Fitzek
Editura: Lebăda Neagră
Titlu original: Das Geschenk (2019)
Traducere de Andreea Odoviciuc
Anul apariției: 2020
Număr pagini: 320
Media pe Goodreads: 3,74 (din 3.142 note)
E dificil să trăiești într-un sistem în care
trebuie să te conformezi unor cerințe, pentru a fi acceptat de către ceilalți
oameni. Orice fel de dizabilitate poate fi cauza excluderii din societate și
poate aduce cu sine o serie de dificultăți. Nu vorbesc aici despre handicapuri
extrem de grave, ci despre probleme care nu sunt vizibile, dar care, totuși,
există, despre afecțiuni pe care oamenii preferă să le ascundă, pentru a nu
deveni niște paria. O simplă miopie sau o frică mai stranie pot face obiectul unei
scindări sociale, lumea perfectă renunțând la membrii care nu se pot conforma
normalității.
Romanul lui Sebastian Fitzek ne vorbește despre
o problemă extrem de importantă, și anume, despre defectele pe care trebuie sau
nu să le ascundem de ceilalți. Personajul principal, Milan, este un analfabet
funcțional, una dintre miile de persoane cu această problemă care locuiesc în Germania. Însă el nu vrea să-și arate
deficiența, așa că preferă să o țină ascunsă, chiar dacă acest lucru îi poate
aduce diferite probleme în relația de cuplu. Partenera sa, Andra, simte că ceva
nu este în ordine și recurge la un psiholog, pentru a afla care este secretul iubitului
ei. Însă Milan ține cu tot dinadinsul ca Andra să nu afle despre analfabetismul
său, deoarece îi e frică de reacția ei, atunci când va afla că a decis să-și
împartă viața cu un individ cu probleme.
Să nu credeți că vorbesc, aici, despre un roman
clasic. Fitzek nu renunță la genul său definitoriu, astfel își plasează
personajul într-o situație periculoasă, așa cum se cere de la unul dintre cei
mai buni scriitori de thrillere psihologice din Germania. Iar atunci când Milan
vede, într-o mașină, o fetiță care pare să-i ceară ajutorul, prin intermediul
unei hârtii pe care sunt scrise câteva cuvinte neinteligibile, el își dă tot interesul
să afle ce urmează să se întâmple cu fata și dacă ea se află cu adevărat în
pericol. Acest episod îi pune limitele la încercare, iar Milan este nevoit să
ceară sprijinul cuiva pentru a descifra textul, cuiva căruia poate să-i
încredințeze marele lui secret.
Apreciez foarte mult faptul că eroii lui Fitzek
nu sunt persoane excepționale, ci indivizi cu probleme care încearcă să-și
depășească condiția, apelând la diverse tertipuri. Asemenea protagonistei din
„Pachetul”, Milan face tot posibilul să ajungă la adevăr, chiar dacă acesta ar
putea să-i distrugă viața. Călătoria pe care el o face, pentru a salva fetița
necunoscută, reprezintă un parcurs inițiatic, prin care va ajunge să se
regăsească și să-și reevalueze existența. Analfabetismul personajului nu se
manifestă doar la nivel fizic, el constituie și o incapacitate de înțelegere a
propriului trecut. El nu este protagonistul unui univers liniștit, ci face
parte dintr-o lume violentă în care furtul și crima joacă rolul de stimulente
sociale.
„Cadoul” este un thriller psihologic, răvășitor,
care mizează totul pe răsturnări de situație, prezente aproape la fiecare
capitol. Tensiunea crește pagină cu pagină, personajele încep să-și arate
adevăratele intenții, iar protagonistul pătrunde tot mai adânc într-un univers
întunecat în care moartea pare să fie cea mai simplă soluție. Este un roman
atât de complex și de alert, încât atunci când ajungi la final, ai impresia că
mai urmează să se întâmple ceva tulburător. Mi-au plăcut mult ambele romane, și
aștept ca Editura Lebăda Neagră să scoată „Întoarcerea acasă”, o altă carte, de
Sebastian Fitzek, care sunt sigur că va avea un succes la fel de răsunător.