Titlu: Marginea umbrei
Serie: Îngerul nopții #2
Autor: Brent Weeks
Editura: PALADIN
Titlu original: Shadow's Edge (2008)
Traducere de Dan Doboș
Anul apariției: 2020
Număr pagini: 584
Media pe Goodreads: 4,24 (din 95.984 note)
Domeniu: Fantasy
Acum aproximativ patru ani, pe când nu eram
mare cititor de Fantasy, am descoperit o carte care mi-a plăcut la nebunie, o
poveste incredibil de bună ce m-a făcut să-mi doresc să lecturez și următoarele
două volume. Da, este vorba despre „Asasinul din umbră”, iar cei care ați citit-o
știți bine despre ce vorbesc. Magi, artefacte vrăjite, regi, vagabonzi,
prostituate și asasini sau mătrășitori – cel din urmă fiind un termen mai bun pentru
societatea dezolantă din roman – un potpuriu de fenomene și personaje ce conturează
o lume pestriță în care violența se concretizează în cele mai oribile forme și
în care mila pare un concept foarte îndepărtat și naiv. Cred că acestea sunt
cele mai potrivite cuvinte prin care se poate descrie și cea de a doua carte
din trilogia „Îngerul nopții”, o continuare la fel de întunecată și de sângeroasă
ca prima parte a seriei.
După ce regatul Cenariei este distrus de armata
Regelui-zeu, Kyllar ia decizia de a se muta, împreună cu Helene și cu presupusa
lor fiică, într-un sătuc îndepărtat, unde să ducă o viață liniștită ca spițer.
El a renunțat cu totul la vechea lui îndeletnicire și nu mai vrea să verse nici
o picătură de sânge, nici măcar din vinele celor vinovați. Însă răul nu doarme,
iar atunci când un vechi prieten îl caută ca să-i încredințeze o misiune, Kyllar
este nevoit să pună din nou mâna pe arme și să renunțe la viața liniștită la care
visa.
Pe lângă o continuare de excepție, „Marginea
umbrei” este un roman care ne introduce și mai adânc în universul violent creat
de Brent Weeks. Vorbim aici despre un grimdark în toată regula, iar asta
reiese, în primul rând, la nivelul personajelor. Nu avem un mântuitor care să
purifice lumea de răul absolut, ci un mozaic de personaje decăzute ce încearcă
să pună capăt unui registru al terorii. Singura persoană care ar putea scoate
Cenaria din mizerie și haos este regele, dar, după cum știm din volumul
anterior, acesta nu se află tocmai într-o situație favorabilă. Cheia unei
renașteri nu se găsește în vârful ierarhiei, ci în societatea decăzută a
hoților și a prostituatelor. Kyllar, de altfel, nu este un personaj care s-a
născut într-un mediu prielnic, el a pornit de jos, a avut o copilărie plină de
primejdii și a devenit mătrășitor pentru a-și proteja prietenii și pentru a fi
o forță nimicitoare într-un univers abuziv.
Un lucru pe care îl apreciez enorm la această
serie este diversitatea personajelor. Nu vorbesc aici despre figurile secundare,
ci despre eroii care luptă pentru a salva Cenaria. Pe lângă Kyllar, unul dintre
cele mai interesante personaje este Logan, prințul moștenitor. Deși se află
într-un context ostil, acesta reușește să supraviețuiască printre pușcăriași și
să devină o figură importantă pentru unii dintre ei. Regele nu e rege doar în
regat, el e și un ocrotitor al celor condamnați, atâta timp cât există
înțelegere și respect din partea acestora, iar faptul că el a supraviețuit e un
semn că regatul nu e mort, ci doar lipsit de cârmuire.
Dintre celelalte personaje, două care m-au
fascinat, încă de la începutul poveștii, au fost Dorian Și Feir. Dacă ar fi să
vorbim despre un basm, cei doi ar face parte din suita adjuvanților, două
ajutoare care încă sunt pe alte drumuri, dar care, într-un final, se vor
întâlni cu eroul și vor realiza deznodământul senin ce pare atât de îndepărtat.
Nu pot să spun că pe unul l-am simpatizat mai mult decât pe celălalt, deoarece
amândoi sunt la fel de fascinanți și de plăcuți. Chiar mi-aș fi dorit ca Weeks
să insiste mai mult pe călătoriile și pe misiunile lor. Bineînțeles că există
câteva personaje noi, demne de talentul autorului, însă nu vreau să insist
deloc pe povestea acestora. Veți afla despre ele atunci când veți citi cartea.
Povestea devine și mai interesantă, atunci când
sunt introduse elemente magice noi. Pe lângă lupta dintre cele două regate,
apar câteva fenomene supranaturale, ce își au originea în secole îndepărtate,
care au legătură cu un mag extrem de puternic. Astfel, apar legendele și suntem
conectați la un trecut ce pare să aibă multe de spus. Deși este un roman Fantasy
și avem nenumărate trimiteri la zei, acestora nu prea pare să le pese de oameni
sau, mai simplu, poate că ei nici nu există.
Recomand acest
volum, și odată cu el, întreaga trilogie, oricărui cititor pasionat de Fantasy.
Este o serie care merită, o poveste construită ireproșabil care te va arunca în
mijlocul intrigilor și a luptelor, pregătindu-te pentru bătălia epică din
final.