Titlu: Fluviul de ceață
Autor: Valerio Varesi
Editura: Crime Scene Press
Titlu original: Il fiume delle nebbie (2003)
Traducere de George Arion Jr.
Anul apariției: 2019
Număr pagini: 224
Media pe Goodreads: 3,47 din 458 note
Așa cum spunea și Napoleon, „istoria este scrisă de învingători”,
însă asta nu înseamnă că cei învinși vor rămâne muți pentru eternitate. Uneori
istoria ne prinde din urmă și ne arată că fiecare victorie are consecințele ei,
iar fantomele trecutului pot oricând să ne bântuie prezentul. „Fluviul de ceață”
ne vorbește despre o astfel de istorie, în care înfruntările politice nu sunt o
chestiune de trecut, ele având repercusiuni chiar și în ultimele clipe ale
vieții.
Acțiunea romanului are loc în nordul Italiei, într-un loc unde
Padul iese din matcă, iar locuitorii din vale sunt nevoiți să-și părăsească
casele, pentru a nu fi luați de viitură. Dezastrul natural are loc de Ziua
Tuturor Sfinților, astfel suntem aruncați într-un scenariu aproape apocaliptic.
În timp ce nivelul apei crește cu fiecare minut ce trece, o barjă este luată de
torent. La bordul acesteia nu pare să fie nimeni, lucru suspect, deoarece
proprietarul este un profesionist care nu și-ar lăsa niciodată ambarcațiunea să
plutească în derivă. Misterul se amplifică după ce proprietarul barjei nu este
de găsit. De parcă nu era destul de complicat, în orașul din apropiere are loc
o presupusă sinucidere. Un individ se
aruncă de la etajul trei al unei clinici. Cel care și-a pus capăt zilelor nu este nimeni altul decât fratele proprietarului barjei fantomatice.
Pe lângă un veritabil roman polițist, cartea de față este și o operă
gastronomică. Autorul nu ezită să prezinte de câte ori are ocazia specialități
tradiționale din zona Padului. Este prima dată când aud despre mămăligă prăjită
și tocăniță de măgar. Toți cei prezenți în carte sunt niște adevărați gurmanzi
care orice ar avea de făcut, găsesc timp să dea o fugă până la localul lui
Surdu pentru a lua o masă copioasă.
Protagonistul cărții, Comisarul Soneri, reușește să te captiveze
încă de la început, datorită perspicacității de care dă dovadă în descoperirea
ucigașului. Tot timpul ai impresia că el știe ce se petrece doar că așteaptă să
își facă simțită prezența cei vinovați. Soneri este un veritabil Sherlock
Holmes al Italiei care reușește să facă legături acolo unde alții nu cred că e
cazul. M-am întrebat de multe ori care este trecutul acestui personaj, însă
autorul nu oferă deloc astfel de detalii. Poate sentimentul de caracter scos
din vid se datorează și faptului că romanul de față este cea de-a patra parte a
seriei care îl are protagonist pe Soneri.
Mi-a plăcut mult atmosfera de lume aflată în pragul pieirii. Pentru
locuitorii din Valea Padului, ieșirea râului din matcă constituie al doilea potop,
un eveniment de care s-au temut tot timpul, dar pe care îl percep cu o anumită
normalitate. Oamenii din zonă sunt
conectați în permanență cu natura și simt când este cazul să plece.
Mă așteptam la mai multă violență, însă ea este foarte bine dozată,
fiind prezentă doar când este vorba de starea cadavrelor. Nici ucigașul nu este
un antagonist pentru care să simți sentimente negative, el își urmează planul
fără să ia decizii de moment.
Cred că cel mai interesant personaj este iubita comisarului, femeia
care are fantezii erotice în cele mai nepotrivite locuri. Angela este partenera
lui Soneri, dar și cea care îl ajută pe acesta atunci când se confruntă cu un
impediment. În relația celor doi, pare să lipsească iubirea, însă instinctele
primare se manifestă mai mereu.
Nu pot să trec peste această poveste, fără să vorbesc puțin și despre
elementele politice care sunt prezente la tot pasul. Istoria locului s-a
împărțit mereu între fasciști și comuniști, fapt care a dus la o tensiune
existentă, chiar și după ce războiul a luat sfârșit. Protagoniștii sunt în
primul rând victime ale sistemului de care au aparținut. Romanul de față reprezintă
o minunată împletire a genului polițist cu o carte de istorie, un manual care
vorbește despre o vreme a celor pierduți.
COMANDĂ CARTEA