Romanul „Caraval”, scris de Stephanie Garber, a fost publicat în anul 2017,
la editura RAO, traducerea fiind făcută prin intermediul Lingua Conection.
„Caraval” este prima parte a trilogiei cu același nume, celelalte două fiind
„Legendar” și „Final”. Stephanie Garber construiește o lume a jocului, o lume
în care nimic nu este ceea ce pare a fi; în care oricine poate deveni oricând o
marionetă în mâinile marelui păpușar.
Se întâmplă uneori să amestecăm realitatea cu
ficțiunea și să creăm o lume numai a noastră, în care credem că orice este
posibil. Ne cufundăm în acea lume, ne rătăcim puțin prin ea, dar, cu toate
astea, încă putem face diferența dintre ceea ce este real și ceea ce este rodul
imaginației noastre. Însă ce se întâmplă atunci când liniile ce despart aceste
două lumi sunt aproape invizibile, devenind imposibil să ne dăm seama, ce este
fals și ce nu?
Acest lucru i s-a întâmplat lui Scarlett,
o tânără fată ce este pusă în fața unei alegeri care îi va schimba complet
viața. Scarlett nu a părăsit niciodată mica insulă pe care trăia împreună cu
tatăl și sora ei, iar atunci când i se ivește ocazia de a pleca, nu știe cum să
reacționeze. Aflată între ciocan și nicovală, mai bine spus, între un tată
extrem de sever și violent, care îi aranjase o căsătorie cu un necunoscut, și o
soră în căutare de distracții pe care trebuie s-o protejeze, Scarlett simte că
nu se poate defini individual.
Lucrurile
devin și mai complicate, atunci când primește trei invitații la Caraval, un joc
la care dorește să participe de foarte mult timp. Ne reușind să ia singură o
decizie, sora ei mai mică, Tella alege pentru ea. Tella, dorindu-și mai mult ca
oricine să fie liberă și să ajungă în lumea magică a Caravalului, pune la cale
un plan viclean, fiind ajutată de Julian, un simplu marinar, care va avea, până
la final, un rol important în jocul Caravalului. Tella își răpește sora,
ducând-o cu forța pe insula magică.
Cele două surori, împreună cu Julian
participă la joc ca oaspeți de onoare ai marelui Legend, creatorul Caravalului.
Trecând cu greu peste faptul că a fost răpită, logodna fiindu-i pusă în pericol, Scarlett se bucură că va juca
împreună cu Tella, dar jocul îi va pregăti o mare surpriză. Scarlett nu știe să
joace acest joc, luând lucrurile mult prea în serios. Chiar dacă este
avertizată că tot ceea ce vede este doar un joc și trebuie să-l trateze ca
atare, acest lucru devine imposibil când sora ei este răpită, găsirea ei
constituind misiunea jocului. Ea trebuie să-și găsească sora în doar cinci
zile, urmărind indiciile, dar nu este deloc ușor.
Drumul pe care îl parcurge Scarlett
este unul plin de alegeri greșite care ajunge s-o coste propria viață. Însă
prețul este mult mai mare, viața surorii și cea a lui Julian, de care se
îndrăgostise, fiind și ele în pericol. Pentru ea, Caravalul nu va fi niciodată
un joc, ci un loc al disperării. Această disperare va deveni și mai mare,
atunci când tatăl și logodnicul ei, care nu se dovedește a fi salvarea la care sperase,
ajung pe insulă.
Cel
mai mult mi-a plăcut modul în care autoarea construiește o lume a iluziilor, în
care nu știi niciodată când este vorba de magie și când nu; în care, pentru a
obține ceva, Scarlett trebuie să plătească cu cele mai adânci gânduri și temeri
sau chiar cu sufletul ei. Propria naivitate o conduce prin cele mai profunde
secrete ale Caravalului și ale lui Legend. Ea caută libertatea și iubirea pe
care le va găsi în cele din urmă.
Desfășurarea
jocului, doar pe timpul nopții, conferă acel cadru misterios, în care orice
devine posibil. Umbrele nopții creează iluzii care o induc pe Scarlett în
eroare. Adevărul nu este un termen care se regăsește în acest joc, toți fiind
niște actori care mimează un simplu rol, chiar și Julian. Ceea ce va descoperi
ea despre Julian o va răni, dar o va face să înțeleagă cum funcționează jocul.
Deși,
la început, am crezut că este o carte pentru copii, mi-am schimbat părerea
atunci când am înțeles ce dorește să transmită romanul. Mesajul prezentat
într-un mod alegoric este acela că aparențele pot înșela. Minciuna poartă de
cele mai multe ori haina adevărului ceea ce o face greu de distins. De aceea nu
trebuie să ne oprim la ambalajul colorat și frumos împodobit, căci acesta poate
fi fals, ci trebuie să-l înlăturăm pentru a ajunge la esența lucrurilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu