joi, 23 iulie 2020

Recenziile lui Gică 2 - Circe de Madeline Miller



            „Circe” de Madeline Miller a apărut în limba română anul acesta, la editura Paladin, în traducerea Ioanei Filat. Este cel de-al doilea roman al autoarei, după „Cântul lui Ahile” care a apărut la editura Polirom.

            O repovestire a miturilor grecești într-o cheie modernă și originală, o poveste croită la războiul de cusut, în care fiecare fir se leagă de un altul, creând o privire de ansamblu asupra credințelor antice

            Miller spune povestea unui personaj mitologic secundar, Circe, fata care s-a născut din ninfa Perse și zeul soare, Helios sau, după cum este cunoscută, vrăjitoarea malefică care i-a transformat suita lui Odiseu în porci, iar pe acesta l-a ținut captiv pe insula sa.

            Autoarea își construiește personajul de la zero. Circe nu este doar în centrul poveștii, ci ea este chiar vocea care relatează narațiunea. Ea își prezintă familia într-un mod ironic și amuzant. Helios, marele zeu, joacă dame singur, el face fiecare mutare, deoarece nu lasă pe nimeni să joace cu el. Perse își cheamă soțul la culcare, arătându-i formele pline ale trupului. Sexualitatea este cât se poate de pe față în lumea zeilor. Nici cei mici nu sunt scutiți de scenarii de genul, ei știu de mici cum merg lucrurile, iar când Circe și fratele ei, Aietes, devin mai apropiați, ceilalți frați bănuiesc un incest, un lucru pe cât se poate de normal.

            Circe este un personaj atipic. Ea este înzestrată cu conștiință și ajunge să judece între bine și rău și devine o voce a milei și a rațiunii. Se taie în palmă ca să-și vadă propriul sânge, ceea ce este o blasfemie la adresa semenilor ei, îi dă o cupă cu nectar lui Prometeu să bea, după ce el e pedepsit și se îndrăgostește de un muritor de rând.
           
            Până să ajungă la figura vrăjitoarei din Odiseea, Miller prezintă faptele care au dus la această devenire, transformarea lui Glaucos în zeu și a ninfei Scylla în monstrul mării.
Cu toate că lumea zeilor ar trebui să fie imbatabilă, măreților conducători și veghetori li se face frică când află de noua îndeletnicire a lui Circe și a fraților săi. Ajungem la o divizare a unei lumi vechi în care doar zeii aveau puterea, și o forță nouă pe care o pot dobândi și muritorii.. Pentru că zeii știu de frică, îi cer lui Helios să-și ducă fiica pe o insulă pustie.

            Până în acest moment e super ok povestea, dar de aici, după părerea mea, lucrurile încep să ia o turnură cam aiurea. Mitul este lăsat în fundal, și este scoasă în evidență miza feministă. După o perioadă temporală zeiască, căci altfel nu-i pot spune, pentru că zeii sunt nemuritori și nu prea țin cont de timp, insula devine un cămin pentru ninfele abuzate care au fugit de soții lor violenți. Circe nu se prea înțelege cu fugarele, din cauză că ele nu vor să o ajute cu lucrul în gospodărie. Aici e, din nou, o digresiune între femeia veche canonică și noua ființă care s-a emancipat. De altfel, există personaje feminine care își doresc să iasă din convenție, Circe, în final, vrea să plece de pe insulă, iar Penelopa este cea care devine vrăjitoarea de pe Aiaia. Dacă vorbim de bărbați, ei sunt priviți mai mult ca niște ființe fără minte. Odiseu nu este caracterizat prin curaj și forță, ci prin orgoliu și șiretenie, iar după ce el ajunge, într-un final, acasă, comportamentul său față de consoartă, fiu și locuitorii de pe Itaca este respingător.

            Nu pot să spun că mi-a plăcut în totalitate acest roman. Da, faptul că autoarea te face să îți aduci aminte de unele mituri care te-au fascinat în copilărie sau adolescență, asta e ok, dar, în schimb, mi s-a părut aproape totul prea impregnat de feminism.  Lăsând la o parte, aspectul ideologic al romanului, este de apreciat modul în care cuvântul îi este dat unui personaj cu o importanță nu atât de mare în legende.  Dacă sunteți fanii rescrierilor, merită să citiți această poveste și să observați cum unor personaje care ar trebui să ilustreze doar niște simple funcții, le este construit un întreg complex psihologic.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu