ULTIMELE LECTURI:

Mai târziu
O viață regăsită
Cadoul
Lumea inelară
Marginea umbrei
Pacientul
X feluri de a muri
Omul Șoaptă


Gică Andreica's favorite books »

miercuri, 21 octombrie 2026

Recenziile lui Gică 247 - Cântec de leagăn de Sidonie Bonnec (CRIME CLUB)




Titlu: Cântec de leagăn  

Autor: Sidonie Bonnec 

Editura: CRIME SCENE PRESS

Titlu original: La fille au pair (2025)

Traducere de Mihaela Racolța

Anul apariției: 2026

Număr pagini: 296

Media pe Goodreads: 3,38 (din 2.240 note)

 

Există locuri în care ai impresia că ai putea avea tot ce îți dorești. O casă frumoasă, o familie cu bani, o grădină îngrijită și oameni care par să-și fi pus viața în ordine. Numai că uneori, tocmai acolo unde totul pare perfect, lucrurile încep să se strice într-un fel pe care nu ți-l poți explica de la început. Așa se întâmplă și în „Cântec de leagăn”, romanul lui Sidonie Bonnec, în care o tânără pleacă din Franța cu gândul la un nou început și ajunge într-un loc din care nu-i va fi deloc ușor să plece. E genul acela de poveste în care, la început, nu știi exact ce ar trebui să te îngrijoreze. Oamenii se poartă frumos, casa e impresionantă, iar explicațiile par să existe pentru orice. Dar rămâne mereu câte ceva care nu se potrivește.

Emmylou nu pleacă la Londra chiar cu sufletul ușor. Moartea Morganei, prietena ei, lasă în urmă o durere pe care fata încearcă să o ducă mai departe cum poate. Schimbarea de decor pare o șansă de a-și vedea de viață, de a studia și de a-și construi un viitor. Ajunge astfel la Hidden Grove, unde lucrează ca au pair pentru James și Monica White, părinții lui Lewis și Simon. La prima vedere, nu pare să-i lipsească nimic: familia are bani, locuința este luxoasă, iar viața în acest cartier pare să se desfășoare după reguli bine stabilite. Doar că Monica are ieșiri care o pun pe gânduri, James nu este chiar atât de ușor de citit pe cât pare, iar Lewis, băiatul mai mare, o intrigă din ce în ce mai mult. În plus, sunt subiecte despre care nimeni nu vrea să vorbească și lucruri pe care Emmylou simte că nu ar trebui să le întrebe. Curiozitatea ei nu-i dă pace, iar încercarea de a înțelege ce se petrece în jurul său o aduce tot mai aproape de un adevăr pe care ceilalți preferă să-l țină ascuns.

Emmylou nu intră în poveste ca o fată care știe exact ce are de făcut și care nu se teme de nimic. Dimpotrivă, are nesiguranțele vârstei ei, își dorește să fie acceptată și, la început, este atrasă de lumea în care a ajuns. Monica, de pildă, reprezintă pentru ea imaginea unei femei care pare să aibă totul sub control. Emmylou ajunge chiar să se imagineze, peste câțiva ani, trăind la fel de bine și purtând hainele acelea elegante care par să vină firesc cu o asemenea viață. Tocmai de aceea, schimbarea de atmosferă este cu atât mai apăsătoare. Ceea ce părea admirabil începe să-i provoace teamă, iar politețea oamenilor din jur nu mai este suficientă pentru a o liniști.

Hidden Grove este, poate, unul dintre cele mai neliniștitoare elemente ale romanului. Nu vorbim despre o casă veche, părăsită, în care scârțâie podelele și se aud zgomote inexplicabile, ci despre un loc elegant, bine întreținut, în care totul pare să fie la locul lui. Și totuși, în spatele porților și grădinilor impecabile, există reguli nerostite, priviri care urmăresc și întrebări la care nu primești răspuns. Emmylou descoperă că biroul lui James este încuiat și începe să privească altfel fotografiile familiei. În imagini, toată lumea zâmbește, hainele sunt alese cu grijă, iar familia pare fericită. Numai că, după tot ce a observat deja, fata nu mai poate privi aceste fotografii ca pe niște simple amintiri. Încep să semene cu o imagine atent aranjată, în care nimic nu trebuie să iasă din cadru. Iar când o casă frumoasă începe să semene cu o închisoare, nu mai contează cât de confortabilă este.

Romanul nu se bazează doar pe întrebarea despre ce ascund James și Monica, ci și pe felul în care oamenii ajung să accepte lucruri care, privite din afară, ar trebui să li se pară de neconceput. Emmylou încearcă să-și dea seama în cine poate avea încredere, dar fiecare răspuns deschide alte întrebări. Iar faptul că este departe de casă, într-un loc unde ceilalți se cunosc și par să împărtășească aceleași secrete, o face să se simtă tot mai izolată. Mi-a plăcut direcția întunecată pe care o capătă povestea, mai ales contrastul dintre aparențele civilizate și ceea ce se ascunde în spatele lor. Nu este nevoie ca fiecare pagină să vină cu o revelație spectaculoasă; uneori, e suficient să vezi cum o situație aparent banală devine încă un motiv de îngrijorare. Pe măsură ce Emmylou încearcă să afle adevărul, atmosfera se înăsprește, iar sentimentul că ceva rău se apropie devine tot mai greu de ignorat.

„Cântec de leagăn” este un thriller psihologic despre aparențe, manipulare și dorința de a găsi un loc căruia să-i poți spune „acasă”. Dar ce faci când locul care trebuia să-ți ofere un nou început ajunge să te sperie, iar oamenii care ar trebui să aibă grijă de tine sunt tocmai cei de care trebuie să te ferești? Sidonie Bonnec pornește de la o situație care pare destul de obișnuită și o transformă, pas cu pas, într-o poveste tot mai apăsătoare. Iar Emmylou, cu toate îndoielile și greșelile ei, este genul de personaj pe care vrei să-l vezi găsind o cale de scăpare. Pentru cei care caută un thriller în care secretele se adună în spatele unei fațade perfecte, iar liniștea ajunge să fie mai înfricoșătoare decât zgomotul, Cântec de leagăn poate fi o alegere inspirată.


Un proiect:  

Pentru mai multe păreri, aruncați o privire pe blogurile colegilor mei, unde, zilele acestea, au apărut sau urmează să apară recenzii despre romanul Sidoniei Bonnec:

Cărți.Blog

Anca și cărțile.ro

Falled

Fantaliria

Biblioteca lui Liviu

Citește-mi-l

Analogii, Antologii

Literatura pe tocuri

Ciobanul de Azi

Fata Cu Cartea

 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu